PROTECȚIA AERULUI ATMOSFERIC
(Text pentru Ora Ecologică dedicată Zilei Mondiale a Mediului – 5 iunie)

Victor DUMNEANU,
Șef adjunct al Inspectoratului
pentru Protecția Mediului 

Sima PLAMADEALĂ,
Inspector principal, Direcția  control
gestionare resurse de apa și aer atmosferic 

Rezumat:
Ca element important al mediului aerul atmosferic și calitatea acestuia reprezintă o semnificație deosebită pentru viața și sănătatea oamenilor, pentru existența faunei și florei.
Ținem să menționăm, că obiect de reglementare în cadrul legislației de mediu, nu este aerul în general, ci aerul atmosferic. Legea cu privire la protecția aerului atmosferic nu reglementează relațiile cu privire la aerul din încăperile de locuit și de producere. De asemenea, nu se atribuie la aerul din compresoare, butelii ș.a.m.d. Relațiile cu privire la aerul din locuințe, din butelii, din alte volume, se reglementează de legislația sanitaro-epidemiologică, locativă și cea civilă.
Ca criteriu principal de delimitare a aerului atmosferic și altor categorii și tipuri de aer, servește legătura dintre primul și mediul natural.
Astfel, art.1 al Legii cu privire la protecția aerului atmosferic prevede, că drept obiectiv al acestei legi este păstrarea purității și ameliorarea calității aerului atmosferic, prevenirea și reducerea efectelor nocive ale factorilor fizici, chimici, biologici, radioactivi și de altă natură asupra atmosferei cu consecințe nefaste pentru populație și /sau mediul înconjurător.
Aerul atmosferic, atmosfera în general, are multe calități ecologice pozitive, dintre care evidențiem că acesta servește drept strat de protecție a radiației cosmice și formează baza condițiilor climaterice pe Pământ.
Una din particularitățile regimului juridic al aerului atmosferic constă în faptul că în legătură cu capacitățile fizice, nu poate fi obiect al dreptului de proprietate, deoarece aerului atmosferic nu-i sunt caracteristice elementele tradiționale ale acestui institut. Aerul atmosferic nu poate fi individualizat pentru a fi obiect al dreptului de proprietate.
Ca nici un alt obiect al naturii aerul atmosferic “nu recunoaște” hotarele politico-geografice, formând un mediu vital global.
Calitatea aerului, care în esența sa reprezintă ansamblul de caracteristici calitative și cantitative ale aerului atmosferic ce determină starea acestuia, depinde în mare măsură de activitatea economică a societății, de implementarea proceselor economice noi și nu în ultimul rând, de politica ecologică, care este promovată de stat în persoana organelor sale specializate în acest domeniu.
Promovarea politicii de mediu în domeniul protecției aerului atmosferic, precum și supravegherea respectării prevederilor legislației ecologice de protecție a aerului atmosferic în activitatea antreprenorială revine Inspectoratului pentru Protecția Mediului și subdiviziunilor sale teritoriale.

Pe parcursul anului 2018 subdiviziunile Inspectoratului pentru Protecția Mediului:

• au înregistrat 5 793 întreprinderi poluatoare a aerului atmosferic, inclusiv 3 252 cazangerii;
• volumul emisiilor de poluanți de la sursele staționare constituie 25 987,720  t/an;
• au fost supuși inspectării 892 agenți economici;
• au fost întocmite 1081 acte de control cu prescrierea a 1 461 indicații obligatorii pentru execuție în vederea prevenirii și neadmiterii poluării bazinului aerian;
• în 187 cazuri au fost depistate încălcări ale legislației în domeniul protecției aerului atmosferic, fiind încheiate procese – verbale de sancționare contravențională;
• suma amenzilor aplicate constituie 300 200 lei;

Descrierea generală a domeniului
Protecția aerului atmosferic este asigurată prin respectarea normelor și cerințelor ecologice rezultate din Legea privind protecția mediului înconjurător nr.1515-XII din 16.06.1993, care declară protecția mediului obligațiune prioritară a întregii societăți  la general și din Legea privind protecția aerului atmosferic nr.1422-XIII din 17.12.1997, care are drept obiective păstrarea  și ameliorarea calității aerului atmosferic, prevenirea și reducerea efectelor nocive  de la factorii fizici, chimici, biologici, radioactivi și de altă natură asupra atmosferei cu consecințe nefaste pentru populație și/sau mediul înconjurător.
Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 548 din 13.06.2018 cu privire la organizarea și funcționarea Inspectoratului pentru Protecția Mediului și Hotărârii Guvernului nr. 549 din 13.06.2018 cu privire la constituirea, organizarea și funcționarea Agenției de Mediu, funcțiile de control și funcțiile de eliberare a Autorizației de emisii a poluanților în atmosferă (AEPA) sunt delimitate.
Un instrument important de reglementare în domeniul calității aerului atmosferic este sistemul de autorizare a emisiilor de poluanți în atmosferă.
Obligativitatea deținerii Autorizației pentru emisia poluanților în atmosferă de la sursele fixe de poluare este prevăzută în art.12 din Legea nr.1422-XII din 17.12. 1997 privind protecția aerului atmosferic.
AEPA se eliberează de către  autoritatea emitentă în baza soluțiilor de proiect pentru primul an de activitate pentru obiectele și activitățile economice noi construite, precum și celor rezultate de la  și la extinderea, modernizarea, reconstrucția sau reprofilarea întreprinderilor în funcțiune, documentația de proiect a cărora a fost supusă Expertizei Ecologice de Stat în conformitate cu prevederile Legii nr. 851-XIII din 29.05.1996 privind expertiza ecologică și Instrucțiunii despre ordinea de organizare și efectuare a expertizei ecologice de stat, aprobată prin Ordinul Ministrului Ecologiei, Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului nr.188 din 10.09.02.
În partea ce ține de efectuarea controlului în activitatea sa Inspectoratul se conduce de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 464 din 23.05.2018 privind aprobarea Regulamentului privind tinerea registrului de stat al controalelor  în baza analizei criteriilor de risc,  acesta fiind metodologia sectorială de bază  în domeniul planificării controlului de stat.

Cuprins:

• 1. Aspecte generale privind calitatea aerului atmosferic.
• 2. Surse potențiale de poluare a aerului atmosferic.
• 2.1. Sursele staționare de poluare.
• 2.1.1.Impactul sectorului industrial asupra calității aerului atmosferic.
  2.1.2. Impactul sectorului termoenergetic asupra calității aerului atmosferic.
• . Sursele mobile de poluare.
• 2.2.1. Transportul auto.
  2.2.2. Transportul feroviar.
• 2.2.3. Transportul aerian.
• 2.2.4. Transportul fluvial.
• 3. Activitățile de inspectare și măsurile de constrângere aplicate, prejudiciul cauzat aerului atmosferic.
• 4. Cheltuieli și resurse pentru protecția aerului atmosferic.
• 5. Obiective și măsuri de protecție a aerului atmosferic.

Aspecte generale privind protecția aerului atmosferic

Protecția aerului atmosferic, în ultimul timp, a devenit una din problemele prioritare din domeniul de activitate a autorităților de mediu orientate spre realizarea dreptului constituțional al cetățenilor Republicii Moldova la un mediu sănătos, accesul la informația veridică privind calitatea aerului și măsurile întreprinse în această direcție.
Moldova este o țară agrar-industrială, iar poluarea spațiului aerian de la surse fixe și mobile nu este uniformă pentru întreg teritoriul. Gradul de poluare a spațiului aerian urban este mai mare față de cel rural pe motivul existenței în orașe a  întreprinderilor industriale majore, obiectivelor termo-energetice și termice și  traficului intens al transportului auto. Pentru ele problema calității spațiului aerian este una prioritară.
Surse fixe de emisii cu impact major  continuă să rămână centralele electrice și termice: „Termoelectrica” , cazangeriile de Est, Vest, Sud, (or. Chișinău), CET-Nord  (or. Bălți), cazangeriile sectorului comunal ș.a.
Poluarea aerului atmosferic este o problemă care necesită activități de determinare a calității aerului atmosferic și prevenirea efectelor nocive a activităților economice asupra ecosistemelor naturale. Analiza calității aerului atmosferic și a factorilor care o pot influența este reflectată de rezultatele activității subdiviziunilor Inspectoratului în anul de raportare.
Este de menționat, că cantitatea de poluanți emiși în atmosferă de la toate sursele de poluare în anul 2018 a fost evaluată la nivel de 260 981,029 tone (Fig. 1).

Fig.1. Dinamica emisiilor de noxe de la sursele de poluare (mii tone) în perioada anilor 2009-2018.

3. 3. 2. Surse potențiale de poluare a aerului atmosferic

Sursele principale de poluare a aerului atmosferic în Republica Moldova sunt prezentate de: producerea energiei electrice la termocentrale,  de sistemele de încălzire a locuințelor, traficul auto, feroviar, aerian și activitatea industrială. Poluanții cei mai importanți rezultați din aceste procese sunt: oxizii de carbon, sulf, azot; particulele în suspensie; formaldehida; benz(a)pirenul etc.
Cea mai mare sursă de poluare atmosferică rămâne totuși arderea combustibilului. Prin impuritățile prezente în combustibil, prin fum (arderea incompletă) sau prin oxizii de azot și sulf, aerul este poluat în proporții importante.

2.1 Sursele staționare de poluare
Actualmente, în Republica Moldova sunt înregistrate 5 793 întreprinderi poluatoare  a aerului atmosferic (anexa 4 la sfârșitul capitolului), centrale termoelectrice și 3 252 cazangerii.
Conform rapoartelor prezentate de Inspecțiile pentru Protecția Mediului cantitatea totală de poluanți calculată care a fost emisă în atmosferă de la sursele fixe pe parcursul anului  2018 a constituit 25 987,720 tone, inclusiv: suspensii solide – 2 828,26 tone, dioxid de sulf – 1 592,600 tone, dioxid de azot – 2 067,77 tone, oxid de carbon – 6 561,86 tone, hidrocarburi – 3 160,38 tone, compuși organici volatili – 7 013,100 tone, alte substanțe poluante – 2 763,320 tone (anexa 1 la sfârșitul capitolului).

Volumul de emisii a poluanților în aerul atmosferic de la sursele fixe pe parcursul anilor 2008-2018  (Fig. 2).

Fig. 2. Dinamica emisiilor de la sursele staționare.

2.1.1.Impactul sectorului industrial asupra calității aerului atmosferic

Conform datelor prezentate de subdiviziunile teritoriale ale Inspectoratului pentru Protecția Mediului întreprinderile cu impact considerabil asupra calității aerului atmosferic pe parcursul anului 2018 sunt amplasate în:
– mun. Chișinău – S.A. ,,Franzeluța” – 92,878 t/an, SRL ,,Smart Energy Solutionus” – 94,360 t/an, S.A. ,,Bucuria” – 17,323 t/an, S.A. ,,Termoelectrica” –  -1039,17 tone/an;
– mun. Bălți – S.A. ,,Floarea Soarelui” -604,287 tone/an, SRL ,,Dominic” -34,441 tone/an, S.A. ,,Moldagrotehnica” – 32,507 tone/an, S.A. ,,Incomlac,, -29,325 tone/an, ÎM MG „CMC-Knauf” – 25,58 tone/an, ÎM „Termogaz – Bălți” -17,230 tone/an;
– raionul Rezina- S.A ,,Lafarge Ciment” – 764,672 tone/an;
– raionul Florești- S.R.L. ,,Funy Pig” – 54,955 tone/an, SRL ,,Flor Nuc” -25,891 tone/an;
– raionul Drochia – Î.M. „Sudzucker Moldova” – 94,713 tone/an;
– raionul Edineț – Î.C.S „Moldova – Zahăr” Cupcini – 195,027 tone/an, SRL „TB Fruit”  Edineț – 11,95 tone/an, S.A ,,Maconrut” –  Brînzeni – 17,42 tone/an;
– raionul Fălești – „Sudzucker Moldova” S.A – 176,744 tone/an.

2.1.2. Impactul sectorului termoenergetic asupra calității aerului atmosferic

Cantitatea emisiilor de poluanți în  atmosferă de la sectorul termoenergetic în anul 2018 constituie 7 106,591 tone. Din volumul sumar de emisii cca 15,552 % revin centralelor termoelectrice.

Dinamica emisiilor de poluanți în atmosferă  în anii 2017-2018

Tabelul 1

La moment, în Republică sunt luate la evidență 3 252 cazangerii, dintre care 26 au fost construite pe parcursul anului 2018, reamenajate sunt 13 centre termice, iar 4 lichidate. Cantitatea de emisii a poluanților în atmosferă constituie 6 001,3 tone.

Din  3 252 cazangerii luate la evidență, 2 061 sunt gestionate de instituțiile bugetare și 1 191 de agenții economici, 2 236 de cazangerii funcționează pe gaze naturale, 39 – pe păcură/motorină și 770 – pe combustibil solid (anexele 2 și 3 la sfârșit de capitol), 207 cazangerii –pe  biomasă.

Pe parcursul anului 2018 s-au utilizat 34 050,2 tone combustibil solid, 1 333,66 tone păcură/motorină și  8 672 571,14 mii m³ gaze naturale, 16 610,35 tone peleți/ brichete.

2.2.  Sursele mobile de poluare

Obiectele termo-energetice și termice ale republicii sunt poluatorii cei mai răspândiți ai spațiului aerian, însă ponderea maximală  în poluarea totală o au totuși sursele mobile.

Sursele mobile de poluare reprezintă:

• transportul auto (anexa 5 la sfârșit de capitol );
• feroviar –  reprezentat de Întreprinderea de Stat ,,Calea ferată a Moldovei”;
• aerian – reprezentat de Î.S. Compania Aeriană „Air Moldova”;
• fluvial – reprezentat de instituțiile: –  P. „Căpitănia Portului Giurgiulești”, Î.S. „Registrul Naval”,  Î.S. ,,Portul fluvial Ungheni”.

Este cunoscut deja faptul că transportul constituie principala sursă de poluare a aerului atmosferic, emanând în aer cantități mari de hidrocarburi, oxid de carbon, dioxid de azot, dioxid de sulf, funingine, benz(a)piren, precum și plumb.

Informația cu privire la cantitatea de emisii a poluanților în atmosferă de la sursele mobile este colectată, prelucrată, sistematizată și publicată anual de către Biroul National de Statistică.

Fig.3. Dinamica emisiilor de la sursele mobile.

2.2.1. Transportul auto

Calitatea aerului atmosferic, în mare măsură, este condiționată de fluxul intensiv al transportului auto. Cantitatea emisiilor de poluanți în atmosferă a constituit  198 072,664 tone sau  cca 77 % din cantitatea sumara de poluanți în aerul atmosferic din sectorul transporturi (anexa 5, la sfârșit de capitol).

2.2.2. Transportul feroviar

Conform datelor prezentate de  Întreprinderea de Stat ,,Calea ferată a Moldovei” lungimea exploatată a liniilor Căii ferate din Moldova constituie 1 149 km. Pe parcursul anului  2018 au fost utilizate 13 892 tone motorină și 251 tone benzină. Cantitatea de emisii a poluanților în atmosferă în rezultatul arderii combustibilului consumat constituie 1 999,27 tone.

Tabelul 2

2.2.3. Transportul aerian

Transportul  aerian este gestionat de Administrația de Stat a Aviației Civile a Republicii Moldova. Cantitatea de combustibil consumată pe parcursul anului 2018 în acest sector constituie 53 906 tone. Acțiunile de protecție a mediului desfășurate pe parcursul anului au fost direcționate spre reducerea emisiilor de noxe și a poluării fonice în zona locativă aferentă aeroportului.

Dinamica emisiilor de poluanți în atmosferă de la transportul aerian în perioada  anilor  2017 – 2018

Tabelul 3

2.2.4. Transportul fluvial
Transportul fluvial este exploatat de către IP ,,Căpitănia portului Giurgiulești”, care conform prevederilor Hotărârii Guvernului  nr.1128 din 29.09.2006 este organul de specialitate care asigură securitatea navigației și, implicit, supraveghează activitatea navală a agenților economici  deținători  de unități plutitoare în vederea respectării securității ecologice a navigației, a Î.S. ,,Portul fluvial Ungheni“ și întreprinderii cu capital străin ,,Danube Logistics” S.R.L. Complexul portuar Giurgiulești include terminalele petrolier și cerealier administrate de către Î.S. ,,Portul fluvial Ungheni”.
Consumul de combustibil de către transportul fluvial în anul 2018 constituie 120 tone, iar emisiile de poluanți în atmosferă constituie 16,16 tone.

Emisiile de poluanți în atmosferă de la transportul naval în perioada anului 2018

Tabelul 4

3. 3. 2. 3. Activitățile de inspectare și măsurile de constrângere aplicate, prejudiciul cauzat aerului atmosferic

Activitățile de inspectare în vederea realizării obiectivelor și măsurilor trasate în planul de activitate pentru anul 2018 ca și în anii precedenți  au fost orientate spre reducerea impactului negativ al activităților economice asupra mediului, resurselor naturale și sănătății populației, de prevenire a poluării mediului înconjurător prin ridicarea nivelului de conștientizare a populației și încorporarea cerințelor de protecție a mediului în politicile sectoriale ale economiei naționale și politicii teritoriale de mediu.
Pe parcursul perioadei de raportare subdiviziunile Inspectoratului pentru Protecția Mediului au supus inspectării 957 unități economice, au întocmit 1081 acte de control cu prescrierea a 1 461 indicații obligatorii de execuție în vederea prevenirii și neadmiterii poluării bazinului aerian. În procesul inspectării au fost depistate 187 contravenții și întocmite procese – verbale de sancționare contravențională cu aplicarea amenzilor în suma de 300 200 lei. Cele mai frecvente încălcări țin de nerespectarea regulilor de exploatare a instalațiilor de purificare și a lipsei autorizațiilor de emisii de la obiectele poluatoare.    Prejudiciile cauzate mediului înaintate spre achitare  constituie 61 514 lei.

3. 3. 2. 4. Cheltuieli și resurse pentru protecția aerului atmosferic

Întru îndeplinirea Ordinului Inspectoratului Ecologic de Stat nr. 39 din 11.09.2018, cu privire la organizarea și desfășurarea acțiunii de mediu în cadrul ,,Săptămânii Mobilității Europene”, desfășurată în perioada  17-23 septembrie, 2018, Inspecțiile teritoriale în comun cu Autoritățile Publice Locale au organizat și desfășurat activități care au avut ca scop sensibilizarea populației cu privire la unele aspecte ale poluării aerului atmosferic cu substanțe nocive, care în ultimii ani a atins nivele critice cu consecințe grave sub aspect economic, social și ecologic, fiind necesare măsuri urgente de prevenire și diminuare.
Aceasta este o acțiune importantă la nivel comunitar, care se desfășoară al 17-a an în R. Moldova. Obiectivul principal al acestei inițiative cere ca populația și autoritățile publice locale, agenții economici să conștientizeze impactul negativ pe care îl au vehiculele asupra calității vieții și mediului înconjurător, încercându-se de a identifica metode creative de contracarare a acestor efecte periculoase.
Una din multele acțiuni întreprinse în cadrul „Săptămânii Mobilității Europene” este acțiunea „Un aer curat pentru toți”, care scoate în evidență aspectele poluării aerului atmosferic, în mod deosebit, de la traficul rutier (transportul auto). Pentru o mai bună mediatizare a problemelor și impactului transportului auto asupra mediului înconjurător și sănătății populației, Inspectoratul pentru Protecția Mediului  prin subdiviziunile sale teritoriale a desfășurat Ora ecologică axată pe tema: „Calitatea aerului atmosferic și sursele mobile de poluare”, care  a fost transmisă la majoritatea instituțiilor de învățământ școlare și preșcolare .
Au fost organizate manifestații consacrate Acțiunii Europene cu genericul „În oraș fără automobilul meu”. S-au petrecut concursuri cu participarea a circa 2205  elevi, studenți și profesori din instituțiile de învățământ (alergări, ciclism, probe sportive, desen pe asfalt, eseu).
Cheltuielile pentru desfășurarea concursurilor au fost suportate de către Administrația Publică Locală, ca exemplu în raioanele Șoldănești, Cantemir, Cimișlia, Anenii Noi, Ungheni, Drochia.
De către subdiviziunile teritoriale ale Inspectoratului pentru Protecția Mediului Chișinău, Căușeni, Drochia  au fost petrecute acțiuni de monitorizare la 7 stații de testare tehnică a mijloacelor de transport și verificate circa 65 autovehicule, 438 autoturisme privind respectarea standardelor naționale în domeniul poluării aerului atmosferic cu substanțe nocive .
Inspectorii din unele inspecții teritoriale, cum ar fi  Comrat, Anenii Noi, Cimișlia au participat la emisiuni mass-media, au organizat mese rotunde cu participarea serviciilor și instituțiilor respective.
„Săptămâna Mobilității Europene” reprezintă o oportunitate pentru autoritățile  publice locale, care sunt încurajate să organizeze activități destinate creșterii gradului de conștientizare cu privire la anumite aspecte de mediu și la o tematică dată, să lanseze măsuri permanente destinate îmbunătățirii situației transportului durabil în localitate și, de asemenea, o bună ocazie pentru ca părțile interesate să se întâlnească și să discute pentru a găsi soluții optime în vederea îmbunătățirii diverselor aspecte legate de mobilitate și calitatea aerului, pentru găsirea de soluții inovatoare cu scopul de a reduce utilizarea automobilelor și a emisiilor produse de acestea, precum  și testarea de noi tehnologii sau măsuri de planificare.
„Săptămâna Mobilității Europene” este de asemenea o oportunitate de a medita asupra adevăratei utilități a străzilor urbane și de dezbatere a soluțiilor de combatere a poluării aerului și poluării fonice, ambuteiajelor, accidentelor de circulație si a problemelor de sănătate. Exemple de măsuri ce se pot lua în vederea realizării unui transport durabil sunt: utilizarea transportului public, utilizarea bicicletei, mersul pe jos, utilizarea în comun a mașinii, utilizarea responsabilă a autoturismelor.

3. 3. 2. 5. Obiective și măsuri de protecție a aerului atmosferic

Obiectivele protecției aerului atmosferic corespund priorităților de activitate a autorităților de mediu conform Programului Guvernului pentru anii 2010 – 2018 și au fost orientate spre îmbunătățirea măsurilor de prevenire a poluării și de protecție a aerului atmosferic. Acestea cuprind în sine acțiuni de evaluare a indicatorilor de planificare a activităților Inspecțiilor pentru Protecția Mediului, de monitorizare și inspectare a unităților economice în vederea asigurării respectării normelor stabilite în autorizațiile de emisii.

Calitatea aerului atmosferic în țară poate fi ameliorată dacă se vor lua în vedere următoarele:

1. Autoritățile publice centrale și locale, persoanele fizice și juridice trebuie să-și exercite responsabil atribuțiile pe care le au în aplicarea legilor și respectarea acestora;
2. Protecția aerului atmosferic este o obligațiune a tuturor actorilor sociali care organizează și desfășoară activități și, în primul rând, a celor care desfășoară activități economice generatoare de produse și substanțe nocive, inclusiv a celor care utilizează mijloace de transport. Autoritățile publice de ambele niveluri sunt obligate să susțină orice inițiativă referitor la diminuarea poluării aerului atmosferic cu substanțe nocive;
3. În toate activitățile economice, inclusiv și în transport, să se acorde prioritate problemelor de protecție a mediului, combaterii tehnologiilor cu consecințe negative pentru mediu și sănătatea populației;
4. Introducerea instrumentelor economice, financiare și juridice care stimulează aplicarea tehnologiilor performante, nonpoluante și, după caz, stimulează persoanele fizice și juridice de a procura autovehicule ecologice și să aplice efectiv principiul „poluatorul plătește”, care va conduce sigur la rezultate pozitive.

Inițiative europene.

Fără îndoială, este important de a  susține  procesele europene  și  a  implementa experiența acumulată în statele comunitare, inițiativele europene în domeniul protecției mediului, inclusiv a aerului atmosferic, cum ar fi:

a. „Mediul înconjurător pentru Europa”, care prevede necesitatea unei colaborări mai strânse a țărilor europene în vederea combaterii poluării transfrontaliere a mediului;

b. „Mediul și sănătatea” – o acțiune de amploare, care a devenit tradițională la nivel european. Dezvoltarea economică și social-culturală la nivel local, național și regional pune accentul pe îmbunătățirea sănătății populației  în relație cu  calitatea factorilor de mediu.

Probleme și propuneri
Poluarea aerului atmosferic își manifestă consecințele sale negative asupra:

a. stratului de ozon – și ca rezultat reduce capacitatea atmosferică de a proteja scoarța terestră de influența radiației ultraviolete;

b. reducerii oxigenului în atmosferă;

c. încălzirii globale a climei, această circumstanță stabilește capacitatea atmosferei de a menține temperatura în anumite limite și asigură stabilitatea regimului climateric global.

Toate acestea dau dovadă că personalitatea umană trebuie să conștientizeze fenomenul poluării aerului atmosferic și să întreprindă măsuri concrete pentru ameliorarea acestei situații destul de complicate.

Credem că aceste măsuri ar fi bine de înaintat pe câteva direcții:

1. Protecția juridică a aerului atmosferic, adică elaborarea și adoptarea unor norme juridice cu privire la protecția aerului atmosferic;
2. De ordin tehnico-științific, care ar da posibilitatea de a implementa noi tehnologii ce vor fi capabile de a reduce la minimum poluarea aerului atmosferic;
3. De ordin organizatorico – economic, care ar avea menirea de a elabora programe și a aloca investiții privind protecția aerului atmosferic și menținerea unui echilibru ecologic adecvat. Unul dintre cele mai mari surse de oxigen este fondul silvic ce necesită a fi conservat, ba mai mult de cât atât, de a fi extins pe terenurile degradate.

Astfel, calitatea aerului atmosferic în țară poate fi ameliorată dacă se vor lua în vedere următoarele:

1. Introducerea modificărilor în actele legislative și normative în domeniul protecției aerului atmosferic privind autorizarea emisiilor de poluanți în cantități reduse;
2. Supravegherea continuă a respectării prevederilor actelor legislative și normative la întreprinderile cu impact sporit.
3. Autoritățile publice centrale și locale, persoanele fizice și juridice trebuie să-și exercite responsabil atribuțiile pe care le au în aplicarea legilor și respectarea acestora;
4. Protecția aerului atmosferic este o obligațiune a tuturor actorilor sociali care organizează și desfășoară activități economice, în primul rând, a celor care desfășoară activități economice generatoare de produse și substanțe nocive, inclusiv a celor care utilizează mijloace de transport. Autoritățile publice de ambele niveluri sunt obligate să susțină inițiativele referitoare la diminuarea poluării aerului atmosferic cu substanțe nocive;
5. În toate activitățile economice, inclusiv și în transport, să se acorde prioritate problemelor de protecție a mediului, eliminării tehnologiilor cu consecințe negative pentru mediu și sănătatea populației;
6. Armonizarea cadrului legislativ și normativ în domeniul evaluării și gestionării calității aerului cu  directivele Uniunii Europene și tratatele internaționale la care R.Moldova este parte.
7. Asigurarea protecției atmosferei prin fortificarea sistemului de prevenire, control și de supraveghere a calității aerului în zone populate și aglomerări.
8. Consolidarea și eficientizarea infrastructurii de gestionare a calității aerului în scopul optimizării evaluării calității aerului la nivel național și local.
9. Informarea și conștientizarea publicului privind managementul calității aerului.

BIBLIOGRAFIE:

1. Mircea Duțu. “Dreptul mediului”. Tratat. volumul I., București, 1998. pag. 268.

LEGISLAȚIE:

1. Legea nr. 1515-XI din  16 iunie, 1993 privind protecția mediului înconjurător;
2. Legea nr. 1422 din 17 decembrie, 1997 privind protecția aerului atmosferic;
3. Hotărârea Guvernului nr. 1470 din 30 decembrie, 2016 cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare cu emisii reduse a Republicii Moldova până în anul 2030 și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia;
4. Hotărârea Guvernului nr. 1009 din 10 decembrie, 2014 cu privire la aprobarea Strategiei Republicii Moldova de adaptare la schimbarea climei până în anul 2020 și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia;
5. Hotărârea Guvernului nr. 1242 din 14 noiembrie, 2016 pentru aprobarea  Regulamentului cu privire la măsurile de reducere a emisiilor
6. provenite de la sistemele de climatizare ale autovehiculelor;

ANEXE