Atenție, este interzis orice pescuit…
Marin BULICANU, Șef direcție control resurse cinegetice și piscicole
Conform Ordinului nr. 17 din 29.03.2019, emis de către Agenția de Mediu cu privire la perioadele și zonele de prohibiție a pescuitului în obiectivele acvatice piscicole naturale în anul 2019, publicat în Monitorul Oficial nr. 119-131 (7042-7054) din 05.04.2019, în unele bazine acvatice naturale a demarat deja perioada de prohibiție a pescuitului ( râul Prut, lacul de acumulare Costești-Stânca), iar în altele urmează din data de 15.04.2019.
Totodată, informăm publicul larg că pe parcursul acestei perioade este interzis orice pescuit în obiectivele acvatice piscicole naturale.
Conform prevederilor art. 6, alin. (1) din Legea nr.149 din 08.06.2006 privind fondul piscicol, pescuitul și piscicultura acestea sunt:
- a) fluviul Nistru cu afluenții săi Ciorna, Răut, Ichel, Bîc și Botna, cu excepția obiectivelor acvatice piscicole artificiale construite pe ele, lacul de acumulare Dubăsari, golful Goieni, lacul de acumulare Cuciurgan, brațul Turunciuc, albia veche a fluviului Nistru;
- b) râul Prut cu afluenții săi Larga, Vilia, Lopatnic, Racovăț, Ciuhur, Camenca, Gîrla Mare, Delia, Nîrnova, Lăpușna, Sarata, Tigheci, cu excepția obiectivelor acvatice piscicole artificiale construite pe ele, lacul de acumulare Costești-Stînca;
- c) râurile Cogîlnic, Cahul, Ialpug, cu excepția obiectivelor acvatice artificiale construite pe ele;
- d) fluviul Dunărea;
- e) bălțile Manta, lacurile Beleu și Cahul;
Pescuitul ilegal se sancționează conform privederilor art. 114, alin. 1,2,4 și 5 al Codului contravențional al R.Moldova, amenda fiind în mărime de la 6 până la 90 unități convenționale, iar în cazul când daunele aduse resurselor piscicole depășesc 200 u.c., aceste acțiuni pot fi calificate conform prevederilor art. 234, Cod Penal al R.Moldova, care se pedepsesc cu amendă în mărime de la 550 la 1050 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 1 an.
Reieșind din cele expuse, Inspectoratul pentru Protecția Mediului vine cu un îndemn către toți cetățenii să se abțină în perioada de prohibiție de la orice fel de pescuit în bazinele acvatice naturale, pentru a permite resurselor acvatice să se reproducă.
Prin acest comportament, vom contribui împreună la menținerea echilibrului ecologic în ecosistemele acvatice naturale, care reprezintă o bogăție neprețuită pentru fiecare dintre noi…
FACTORII CARE INFLUIENȚEAZĂ REPRODUCEREA LA PEȘTI
Dumitru BULAT, Dr. Institutul de Zoologie al MECC
Dintre toate instinctele care influențează viața peștilor cel sexual este cel mai puternic. Grija pentru perpetuarea speciei, imprimată la nivel genetic, induce modificări majore în ceea ce privește comportamentul și veșmântul diverselor specii. Din păcate, tot în această perioadă scade și nivelul de prudență, astfel mulți pești își găsesc acum sfârșitul din cauza diverșilor prădători și nu în ultimul rând al omului, care profită la maxim de această situație.
Orice proces reproductiv, indiferent de specia de pește, este dependent de o complexitate de factori externi sau interni, dintre care putem aminti: temperatura apei, nivelul și viteza apei, substratul pentru depunerea icrelor, prezența indivizilor de sex opus, salinitatea, etc. Ca exemplu, temperatura are o influență majoră asupra maturării celulelor sexuale și a declanșării actului reproductiv. În funcție de evoluția temperaturii apei și a variațiilor sezonale ale acesteia, depunerea pontei poate avea loc la începutul primăverii, vara, sfârșitul toamnei sau chiar începutul iernii. Astfel, pentru speciile de pești din fl. Nistru și r. Prut există următoarele grupe ecologice în dependență de perioada demarării procesului reproductiv:
- Pești care se reproduc primăvara devreme în diapazonul temperaturilor 4 – 10 ºC (știuca, scobarul, văduvița, bibanul, avatul, ș.a.).
- Pești care se reproduc de la mijlocul primăverii – sf. primăverii în diapazonul temperaturilor 9 – 16 ºC (șalăul, plătica, babușca, cosacul cu bot turtit ș.a.).
- Pești care se reproduc la mij. primăverii – mij. verii în diapazonul temperaturilor 16 – 23 ºC (scrumbia-de-Dunăre, morunașul, carasul argintiu, roșioara, crapul, somnul, ș.a.).
Foarte spectaculos este ”nuntitul” crapilor. Reproducătorii se adună în apa mică de lângă maluri iar talia mare a acestora face ca celor mai mari dintre ei să le iasă din apă spatele. Cu părere de rău, în această perioadă, ei devin pradă ușoară pentru braconieri, care îi depistează foarte ușor.
O condiție nu mai puțin importantă pentru demararea perioadei reproductive și constatarea succesului reproductiv la pești este nivelul apei din ecosistem. Variațiile bruște a nivelului apei în timpul reproducerii provoacă pieirea în masă a icrelor și larvelor rămase pe uscat. Cel mai dezastruos efect se constată la speciile cu mod de reproducere unitar, la care întreaga generație dintr-un an poate fi compromisă (din această grupă fac parte majoritatea speciilor de talie mare valoroase economic).
Un nivel scăzut al apei în perioada de reproducere provoacă un deficit acut de boiști care conduce la reținerea procesului reproductiv în pofida temperaturilor optimale deja instalate și, în consecință, la supramaturarea oocitelor și resorbția lor totală. S-a demonstrat că pentru speciile fitofile ca plătica și crapul, bunăstarea nivelului apei în perioada reproductivă este mult mai importantă decât regimul termic din ecosistem. Dar și un nivel favorabil în timpul reproducerii care este succedat de un nivel nefavorabil pentru îngrășarea și refugiul alevinilor și puietului de pește este deosebit de periculos. Astfel, progeniturile, fiind impuse să părăsească înainte de timp habitatele de litoral bogate în macrofite, devin vulnerabile la diverși prădători, fiind afectată semnificativ rata de supraviețuire și sporul numeric anual.
În evul mediu, cu toate că resursele piscicole păreau inepuizabile, omenirea pe atunci a conștientizat importanța perioadei de reproducere la pești, nici clopotele la biserică nu se băteau când mergea «bătaia» la pește. În prezent, în condițiile unei presiuni antropice crescânde, asigurarea liniștei în timpul sezonului reproductiv a devenit o condiție nu numai necesară, dar de importanță vitală pentru bunăstarea patrimoniului piscicol național.