Pentru o cunoaștere mai profundă a schimbărilor climatice

(Text pentru Ora ecologică a evenimentului de mediu ,,Ora Planetei” – 2017)

„Dăruieşte inteligența ta- Terrei ”

Munteanu Corina, profesoară disciplini ecologice,

grad didactic II, Colegiul de Ecologie

„Ora planetei” este un eveniment de mediu simbolic al respectului pentru natură, un aport adus diminuării consecințelor schimbărilor climatice și conservării mediului înconjurător.

Această acțiune este cea mai importantă iniţiativă Globală de responsabilizare socială legată de diminuarea impactului ce generează  schimbările climatice.

„Ora planetei” a devenit o întrecere anuală în inițiative pozitive, o dată importantă în calendarul instituţiilor de învăţămînt,  primăriilor, un gest simbolic replicat în casele oamenilor din întreaga țară și un eveniment popular în viața comunităților mici și mari. Implicarea oamenilor de pe tot globul a făcut ca în doar cîțiva ani mișcarea să devină cel mai mare eveniment de mediu. Doarece poluarea mediului ambiant, dublată de o nesățioasa folosire a resurselor energetice pe bază de combustibili fosili ca petrolul şi cărbunele, pe lîngă impactul profund asupra sănătăţii populaţiei, joacă și un rol negativ asupra Terrei, ceea ce  reprezintă   punerea în pericol a vieţii  pe Pămînt. Situația creată în prezent este una inadmisibilă, iar amînarea acestor probleme nu face decât să agraveze și mai mult starea de viitor pentru planeta noastră. Acțiuni urgente şi imediate sunt necesare pentru a schimba situația și a remedia balanța ecologică  a Planetei.

Acestă transformare  a început  de la societatea civilă și fiecare om în particular, care nu se simt străin de starea planetei și care vrea să fie auziți,  văzuți,   să adopte o poziție de-a se implica  în față de situația prezentă prin participarea activă la „Ora planetei”. Din aceste considerente orice acțiune care vine să protejeze mediul natural conține în sine și un element  de promovare a păcii la nivel global, de consolidare a societății umane și de promovare a unui punct de vedere proactiv şi creativ față de problemele care ne afecteaza pe noi toți, indiferent de rasă, limbă sau religie.

Evenimentul este marcat în fiecare an la nivel internațional în ultima sîmbătă din luna martie, astfel încît toate orașele sting luminele în intervalul 20.30 – 21.30 ceea ce  este o  acțiune menită să atragă atenția populaţiei  asupra încălzirii globale, schimbărilor climatice și reducerea poluării planetei.

Scopul evenimentului „Ora Planetei”  constă  în  conştientizarea  populaţiei prin  identificarea măsurilor de  stopare a  efectelor negative pe care le are poluarea asupra mediului.

Această problemă trebuie să fie conştientizată  prin comunicare cu publicul larg; identificarea surselor de generare a poluării; implicarea nemijlocită a societăţii;  stabilirea planului  de măsuri.

Problemă-Cauze-Implicare- Măsuri    

Schimbarea climei este un fenomen global cu impact direct asupra tuturor ecosistemelor naturale ceea ce  reprezintă cea mai mare ameninţare asupra mediului înconjurător cu care se confruntă omenirea la etapa actuală.

Încălzirea globală implică, în prezent, două probleme majore pentru omenire: pe de o parte necesitatea reducerii drastice a emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea stabilizării nivelului concentraţiei acestor gaze în atmosferă, care să împiedice influenţa antropică asupra sistemului climatic şi a da posibilitatea ecosistemelor naturale să se adapteze în mod natural, iar pe de altă parte necesitatea adaptării la efectele schimbărilor climatice, având în vedere că aceste efecte sunt deja vizibile şi inevitabile datorită inerţiei sistemului climatic, indiferent de rezultatul acţiunilor de reducere a emisiilor.

Oamenii exercită o influență tot mai mare asupra climei și asupra temperaturii Pământului, prin arderea combustibililor fosili, tăierea pădurilor tropicale și creșterea animalelor.

Aceste activități generează cantități enorme de gaze cu efect de seră, care se adaugă celor deja prezente în mod natural în atmosferă, contribuind astfel la efectul de seră și la încălzirea globală.

Cauzele schimbărilor climatice

Arderea combustibililor fosili  în producerea energiei, transporturi, industrie şi în gospodării casnice (CO₂);

Defrișarea pădurilor, atunci cînd sunt tăiați arborii dioxidul de carbon nu este stocat de arbori şi rămîne  în atmosferă, accentuînd efectul de  seră;                       Intensificarea creșterii animalelor care  produc cantități mari de metan în timpul digestiei;

Utilizarea excesivă a îngrășămintele care conțin azot care generează emisii de azot;

Agricultura (CH₄) şi schimbările în utilizarea terenurilor cum ar fi defrişările (CO₂);

Depozitarea deşeurilor menajere în afara spaţiilor speciale amenajate  (CH₄);

Folosirea gazelor industriale fluorurate.

Regiuni vulnerabile la schimbările climatice

Printre regiunile europene deosebit de vulnerabile în faţa schimbărilor climatice se numără:

-Sudul Europei şi bazinul mediteranean (datorită sporirii valurilor de căldură şi a frecvenţei secetelor);

-zonele muntoase (datorită topirii în zone din ce în ce mai extinse a zăpezii şi a gheţii);

-zonele de coastă, deltele şi luncile inundabile (datorită creşterii nivelului mărilor şi a sporirii frecvenţei precipitaţiilor abundente, a inundaţiilor şi a furtunilor);

-nordul îndepărtat al Europei şi regiunea arctică (datorită creşterii temperaturilor şi a topirii gheţii).

Implicarea în reducerea schimbărilor climatice la nivelul Politicilor de mediu

O serie de iniţiative ale UE au ca scop reducerea emisiilor de GES.

1.  Prin ratificarea Tratatului de la Kyoto, care prevede ca 15 dintre statele membre ale Uniunii Europene (UE 15) să-şi reducă la nivel colectiv emisiile de gaze CES:

-îmbunătăţirea continuă a eficienţei energetice a unei arii largi de echipamente şi aparate electrocasnice;

-crearea de obligaţii legale cu privire la folosirea energiei regenerabile cum ar fi energia eoliană şi solară, cea a apei şi de biomasă, precum şi a combustibililor regenerabili pentru transport;

-susţinerea elaborării tehnologiilor pentru a capta şi stoca dioxidul de carbon (CO₂) emis de centralele termoelectrice şi de alte unităţi  industriale de scară largă;

-întreprinderea unor acţiuni pe baza Sistemului de Comerţ cu Emisii (EU ETS), principalul instrument al UE de reducere a emisiilor de GES provenite din activităţi industriale.

2.  Prin oferirea de informaţii despre schimbărileclimatice din Europa, AEM susţine implementarea legislaţiei referitoare la adaptarea la schimbările climatice  şi la atenuarea efectelor acestora în Europa, precum şi evaluarea politicilor şi dezvoltarea strategiilor de lungă durată ale UE care au ca scop adaptarea la schimbările climatice şi atenuarea efectelor acestora. Informaţiile de care dispune AEM (date, indicatori, evaluări şi prognoze) au în vedere atenuarea efectelor schimbărilor climatice (variaţia emisiilor de gaze cu efect de seră, prognoze, politici şi măsuri cu privire la emisiile de GES), precum şi impactul schimbărilor climatice în Europa şi acţiunile de adaptare întreprinse pe teritoriul continentului.

Principalele activităţi sunt:

-realizarea şi publicarea anuală a inventarului GES al Uniunii Europene;

-evaluarea anuală a progresului statelor membre ale UE şi a ţărilor europene în ceea ce priveşte obiectivele lor legate de Tratatul de La Kyoto şi a acelora care trebuie atinse până în 2020;

-analiza beneficiilor reciproce şi sinergice rezultate din politicile referitoare la schimbările climatice şi la aer;

-analiza impactului schimbărilor climatice în Europa;

–  analiza problemelor legate de schimbările climatice şi de adaptarea sectorială la acestea, incluzând şi trecerea în revistă a acţiunilor de adaptare întreprinse de diferite ţări;

– analiza vulnerabilităţii anumitor regiuni la schimbările climatice.

Măsuri de diminuare/combatere a schimbărilor climatice

1.  Implementarea şi dezvoltarea tehnologiilor inovatoare, rentabile și sustenabile de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a efectelor acestora, prin care să fie vizate atât reducerea emisiilor CO2, cât și a gazelor cu efect de seră și să fie puse în evidență soluții ecologice prin generarea de argumente care să permită să se întreprindă acțiuni preventive și eficace.

 Pentru a realiza acest obiectiv, cercetarea și inovarea se vor concentra asupra următoarelor linii de acțiune:

–   o mai bună înțelegere a schimbărilor climatice și furnizarea de previziuni fiabile cu privire la schimbările climatice;

–   evaluarea impactului și a aspectelor vulnerabile și dezvoltarea unor adaptări inovatoare rentabile și a unor măsuri de prevenire a riscurilor;

–  sprijinirea politicilor de atenuare prin definirea de strategii eficace de reducere a emisiilor pe termen lung.

2.  Gestionarea sustenabilă a resurselor naturale și a ecosistemelor cu scopul de a furniza cunoștințe care să permită gestionarea resurselor naturale privind atingerea unui echilibru sustenabil între resursele limitate și nevoile societății și ale economiei. Pentru a realiza acest obiectiv, cercetarea și inovarea se vor concentra asupra următoarelor linii de acțiune:

–   realizarea de progrese în înțelegerea funcționării ecosistemelor,  interacțiunile acestora cu sistemele sociale și a rolului lor în susținerea economiei și a bunăstării umane;

–  furnizarea de cunoștințe și instrumente care să permită eficacitatea luării deciziilor și a angajamentului public.

3.  Asigurarea aprovizionării sustenabile cu materii prime neenergetice și neagricole cu scopul de a îmbunătăți baza de cunoștințe privind materiile prime și dezvoltarea de soluții inovatoare pentru explorarea, extracția, prelucrarea, reciclarea și recuperarea în condiții ecologice și rentabile a materiilor prime și pentru înlocuirea acestora cu alternative atrăgătoare din punct de vedere economic, care au un impact mai redus asupra mediului. Pentru a realiza acest obiectiv, cercetarea și inovarea se vor concentra asupra următoarelor linii de acțiune:

–     îmbunătățirea bazei de cunoștințe privind disponibilitatea materiilor prime;

–     promovarea aprovizionării și utilizării durabile a materiilor prime, inclusiv explorarea, extracția, tratarea, reciclarea și recuperarea;

–    găsirea de noi alternative pentru materiile prime considerate critice;

–    o mai mare sensibilizare în privința materiilor prime și îmbunătățirea modalităților de utilizare a acestora la scara întregii societăți.

4.  Stimularea tranziției către o economie ecologică prin ecoinovațiicu scopul de a încuraja toate formele de ecoinovare care permit tranziția spre o economie ecologică. Pentru a realiza acest obiectiv, cercetarea și inovarea se vor concentra asupra următoarelor linii de acțiune:

–    consolidarea tehnologiilor, proceselor, serviciilor și produselor ecoinovatoare și încurajarea preluării lor pe piață;

–     sprijinirea politicilor și a schimbărilor societăţii inovatoare;

–     măsurarea și evaluarea progresului către o economie ecologică;

–     promovarea eficienței resurselor prin sisteme informaţionale și digitale.

5.  Dezvoltarea unor sisteme de observare și informare globale pentru mediu, cuprinzătoare și sustenabile,care vor fi utilizate pentru a evalua și estima condițiile, starea și tendințele climatice, resursele naturale, inclusiv materiile prime, ecosistemele și serviciile ecosistemice, precum și pentru a evalua politicile și măsurile de reducere a emisiilor de carbon și de atenuare și adaptare la schimbările climatice, în toate sectoarele economiei.

6.  Activități specifice care vor consolida participarea Uniunii Europene și contribuția sa financiară la procesele și inițiativele multilaterale, precum Grupul interguvernamental privind schimbările climatice.