Sursa: www.mediu.gov.md

Serviciul Piscicol, din subordinea Ministerului Mediului, a inițiat desfășurarea repopulării cu puiet de pește a lacurilor de acumulare Dubăsari și Costești – Stânca. Acțiunea de repopulare, prima în ultimii trei ani, presupune eliberarea în apele lacurilor de acumulare a 39400 kg de puiet de pește. Astfel, în bazinele acvatice, în scopul dezvoltării ihtiofaunei și ameliorării situației în râurile Prut și Nistru, precum și în afluenții acestora, puietul de speciile Carp, Cosaș, Sînger și Novac este cel mai productiv. (26200 kg –Dubăsari și 13200 – Costești-Stânca). Video: https://youtu.be/XK-Wu19L2P0
Astăzi, în s. Holercani, raionul Dubăsari, prima partidă de puiet a fost transferată de la o crescătorie în apele lacului de acumulare Dubăsari. La eveniment a participat Ministrul Mediului Valeriu Munteanu si reprezentanți ai Serviciului Piscicol, care au întreprins și o evaluare a activităților din domeniu, menționând că pentru menţinerea diversităţii ihtiofaunei în bazinele acvatice piscicole naturale cu puiet de specii valoroase de peşti mai sunt necesare și alte măsuri ameliorativ-piscicole. Se are în vedere minimalizarea influenţei factorilor care acţionează negativ asupra reproducerii, conservării şi utilizării raţionale a resurselor biologice acvatice, anihilarea acțiunilor de braconaj.
În luarea sa de cuvânt, Ministrul Valeriu Munteanu a menționat că repopularea dată este prima de acest gen din ultimii trei ani și a fost integral finanțată din sursele Fondului Ecologic Național în valoare de 1290000 lei. Totodată oficialul a ținut să sublinieze că la momentul de față ihtiofauna fluviului Nistru a avut de suferit mult de pe urma secetei din vara acestui an, iar acțiunea dată vine să refacă prejudiciul cauzat de cataclismele naturale și efectul negativ al factorului antropic. Concomitent, este o reparație a prejudiciului adus de către cei certați cu legea      –  de la începutul  anului curent, numai în apele lacului de acumulare Dubăsari inspectorii piscicoli ”pescuind” plase monofilament, utilizate de braconieri, cu o lungime totală mai mare de 100 km.
Vlad Ungurean, directorul Serviciului Piscicol a specificat că în conformitate cu prevederile art. 33 al Legii Nr.149 din 08.06.2006, instituția are obligaţia de a asigura în obiectivele acvatice piscicole naturale efectuarea măsurilor de ameliorare piscicolă. La realizarea proiectului sînt implicaţi exclusiv specialiştii Serviciului Piscicol, care organizează şi desfăşoară achiziţia puietului şi lucrărilor preconizate prin licitaţie publică,  evaluează starea puietului propus de producătorii autohtoni (gospodării piscicole) şi  organizează popularea propriu zisă a puietului în lacurile de acumulare Costeşti – Stânca şi Dubăsari.
Astfel de măsuri necesită continuitate, din motivul că contribuie semnificativ la redresarea stării resurselor piscicole din obiectivele acvatice naturale. În linii generale, proiectul în cauză prevede protecţia şi restabilirea resurselor piscicole din obiectivele acvatice naturale, care au o importanţă naţională şi interstatală în privinţa conservării biodiversităţii”. Să sperăm că acțiunea se va dovedi a fi cu o mare pondere pentru eficacitatea economică și ecologică – a concluzionat Vlad Ungureanu.
Informaţie generală:
Lacurile de acumulare Costeşti – Stânca şi Dubăsari sînt obiectivele acvatice naturale în care predomină  condiţii optime pentru reproducerea şi creşterea diferitor specii de peşti. Populările preconizate vor mări semnificativ productivitatea piscicolă şi ihtiomasa lacurilor, inclusiv rezervele pentru pescuitul industrial/comercial, vor contribui la folosirea raţională a hranei naturale a acestor bazine acvatice şi scăderea cantităţii plantelor acvatice. Ca efect ameliorativ, se vor crea condiţii pentru reproducerea naturală şi de hrană a ihtiocenozei bazinului. Puietul cu vârsta de 1-2 ani se va restitui industrial la cota de 15%, iar  prin populările cu crap, va creşte potenţialul reproductiv al acestei specii valoroase economic în lacurile de acumulare Costeşti-Stânca şi Dubăsari, fapt care va spori şi menţine anual rezervele de pește datorită reproducerii naturale şi existenţa efectivului de reproducători. Baza naturală furajeră a lacurilor este optimă pentru creşterea speciilor aclimatizate în Republica Moldova – Cosaş, Sânger/Novac (fitofagi), caracterul de nutriţie al cărora este favorabil pentru creşterea ihtiomasei generale a bazinului şi folosirea raţională a hranei naturale.
Lacul Costeşti – Stânca a fost format în anul 1976 şi este situat pe cursul mijlociu al r. Prut – la km 575 de la confluenţa cu fluviul Dunărea. Suprafaţa este de 5.9 ha (pe teritoriul Republicii Moldova 2,1 – 2,6 mii ha ), lungimea 70 km, adâncimea medie – 10 m . Conform cercetărilor ihtiologice comune efectuate de către Serviciul Piscicol şi instituţiile ştiinţifice din domeniu, în ultimii cinci ani au fost înregistrate 26 specii şi subspecii de peşti grupate în 6 familii. Examinând materialele statistice anterioare, în lacul de acumulare Costeşti-Stânca, în anul 1980 predominau speciile de peşti de talie mică, iar din  anul 1985 pînă în 1989 prin populările sistematice în cantităţi recomandate cu puieţi de crap, şalău şi plătică, au dat posibilitatea stabilizării  compoziţiei cantitative şi calitative a ihtiofaunei. La sfârşitul anilor 90, volumul capturilor pescuitului industrial/comercial a scăzut de 6,6 ori, care se explică în primul rînd prin încetarea (suspendarea) popularilor sistematice cu puieţi de crap şi fitofagi şi în al doilea rînd prin neasigurarea condiţiilor normale pentru reproducerea naturală, cauzate de oscilaţiile diurne a nivelului apei în lac. Influenţa factorilor abiotici şi biotici, cît şi gestionarea defectuoasă a resurselor piscicole a lacului de acumulare Costeşti-Stînca în trecut, a produs o reducere considerabilă a efectivului speciilor de peşti valoroase economic. Variaţiile nivelului apei în lac în perioada de prohibiţie a pescuitului (consecinţe a regularizării debitului în rezultatul edificării şi exploatării nodului hidrotehnic Costeşti – Stânca) și  boiştile existente ineficiente a condus la scăderea nivelului de reproducere a speciilor valoroase de peşti în lac şi a cantităţii numerice a părţii mature a populaţiilor.
Lacul Dubăsari a fost creat în anii 1954-1956 în rezultatul construcţiei hidrocentralei Dubăsari. În prezent este un bazin acvatic colmatat, unde se observă modificări în întreaga biotă a bazinului şi sectoarelor acestuia. În lac au fost depistate 35 specii şi subspecii de peşti care se referă la 8 familii. Interes economic prezintă 12 specii şi subspecii de peşti (ştiuca, ocheană mare, crap, lin, avat, plătică, sânger, novac, cosaş, şalău, morunaş, somn), valoare economică mică o au 7 specii (băbuşcă, caras argintiu, clean, cosac cu bot turtit, roşioară, batcă, biban).
Scăderea temperaturii medii anuale a apei (cu 3-8 C mai mică decât media anuală), fluctuaţii ale regimului hidrologic (scăderea debitului apei cu 45 – 200m ), micşorarea duratei perioadelor de îngrăşare a peştilor, mărirea transparenţei apei care favorizează creşterea intensivă a vegetaţiei acvatice în lacul de acumulare Dubăsari, în continuare contribuie la reducerea numerică a speciilor valoroase economic  şi influenţează direct eficacitatea reproducerii naturale. Lacul de acumulare serveşte drept bazin de îngrăşare a populaţiilor de peşti, iar f.Nistru medial –  pentru reproducere. Speciile fitofile de peşti, din cauza deversării apei reci din lacul Novodnestrovsk, în mare parte nu mai utilizează boiştile din f.Nistru medial, iar suprafeţele din lacul Dubăsari sunt insuficiente, acestea fiind consecinţe a regularizării debitului de apă prin edificarea nodului hidrotehnic. Colmatarea excesivă a lacului şi viiturile puternice din anii 2008 şi 2010 au redus din suprafeţele boiştilor speciilor litofile de peşti.Se constată creşterea excesivă a plantelor acvatice pe boiştile folosite şi reducerea suprafeţelor de reproducere pentru Mreană, Cegă. Morunaş, Scobar şi respectiv folosirea lor de către speciile neprețioase adaptate la scăderea temperaturilor, oscilaţii a nivelului apei ş.a.
În afară de aceasta, speciile fitofile se reproduc mai devreme decât celelalte şi răpitorii se hrănesc activ cu icrele şi larvele speciilor care populează bazinul. În prezent sub influenţa intensivă a acestor factori s-a format ihtiocenoza f.Nistru medial cu speciile limnofile şi reofile tipice care se adaptează la condiţiile create. Popularea lacului de acumulare Dubăsari cu puiet de specii valoroase de peşti în cantităţi argumentate, va contribui la ameliorarea stării resurselor piscicole, va reduce semnificativ din densitatea plantelor, deoarece este considerat drept un ameliorator biologic al bazinului colmatat.