Să ne îngrijim de mediu

Angela VARTIC, inspector principal de stat, IE Orhei,

Întru ocrotirea sănătăţii populaţiei şi protecţiei mediului, ne adresesăm cu un apel către toţi cetăţenii republicii, autorităţile centrale şi locale, asociaţiile obşteşti de mediu şi sănătate, pentru a preveni poluarea aerului atmosferic în rezultatul arderii resturilor vegetale şi frunzelor în perioada de primăvară.

Legea privind protecţia mediului înconjurăror din 16.06.1992 stipulează: “Protecţia mediului înconjurător constituie o prioritate naţională, care vizează în mod direct condiţiile de viaţă şi sănătatea populaţiei, realizarea intereselor economice şi social-umane, precum şi capacităţile de dezvoltare durabilă a societăţii pe viitor”.

Cu părere de rău, atitudinea unei părţi a societăţii, cum ar fi: factori de decizie, conducători de departamente, unităţi economice şi, nu în ultimul rând, a cetăţenilor, este neglijenţa, iar în unele cazuri şi iresponsabilitatea faţă de protecţia mediului.

Ca şi în anii precedenţi, acum, în perioada reînvierii naturii, s-au înteţit cazurile de incendiere a învelişului vegetal uscat pe câmpuri, păşuni, în păduri, în fâşiile de protecţie a drumurilor şi terenurilor agricole, a stufărişului din bazinele acvatice, a deşeurilor din afara perimetrilor special amenajate. Multe persoane nu conştientizează faptul, că în urma acestor incendieri se degradează stratul fertil al solului, se distrug diferite specii de microorganisme, locurile de vieţuire a păsărilor şi animalelor sălbatice, suprafeţe considerabile de păduri şi perdele forestiere, se poluiază aerul atmosferic.

În acest timp, în toate localităţile R.Moldova, inclusiv şi în raionul Orhei, se desfăşoară bilunarul de salubrizare şi amenajare a localităţilor. Ca de obicei, lucrările de salubrizare se încep cu arderea frunzelor uscate şi a deşeurilor de orice provenienţă.  Ca urmare localităţile noastre sunt acoperite cu fum, ce afectează sănătatea celor din jur. Nu fiecare cetăţean cunoaşte că substanţele nocive care se elimină la arderea resturilor vegetale şi frunzelor se acumulează în stratul inferior al atmosferei – zona de activitate umana intensă. În rezultat, suferă în special copiii, oamenii în vârsta, bolnavii de boli cronice, precum şi animalele, păsările de casă. O consecinţă gravă a arderii incomplete a resturilor vegetale şi altor deşeuri constă în formarea combinaţiilor policiclice, inclusiv benz(a)pirena – un cancerigen puternic.

În zilele cu aer umed şi ceaţă, microparticulele de fum interactionează cu vaporii de apă, formând smogul care afecteaza îndeosebi organele respiratorii. Situatia dată este caracteristică şi pentru întovăraşirile pomicole, unde din lipsa potenţialului de evacuare, cetăţenii ard deşeurile de toate tipurile, inclusiv cele toxice. Totodată, arderea ierbii uscate şi frunzelor în preajma traseelor naţionale poate crea pericole de accidente.

Pentru evitarea poluării mediului se recomandă ca populaţia să colecteze deşeurile separat, iar resturile vegetale şi frunzele sa fie depozitate pentru compostare, care ulterior va servi ca îngrăşământ natural pentru terenurile agricole.

Ţin să menţionez că, asigurarea de măsuri împotriva incendiilor, cât şi protecţia mediului înconjurător este o obligaţie nu numai a factorilor de decizie, dar şi a cetăţenilor. Aceste obligaţii sunt stipulate într-un şir de acte normative: Legea privind apărarea împotriva incendiilor, Legea privind protecţia mediului înconjurător, Codul Funciar, Codul Silvic ş.a. Oricare obligaţie stipulată în lege mai presupune şi răspundere. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei ecologice poate fi (după caz) contravenţională, penală sau civilă. Aici ţin să le amintesc celor fără bunul simţ că, necunoaşterea legislaţiei nu scuteşte persoana de răspunderea pentru fapta ilegală. În scopul neadmiterii provocărilor de incendii, incendierii intenţionate a învelişului vegetal uscat, excluderii cauzării prejudiciilor materiale resurselor de sol, floră-faunei şi aerului atmosferic este cazul să se implice APL, conducătorii unităţilor economice, directorii înstituţiilor de învăţământ, colaboratorii de poliţie, cetăţenii.

Fiecare are rolul său în contracararea acestor cazuri: organizatoric, educaţional, de constatare a cazului, identificare a răufăcătorului şi atragerea la răspundere în conformitate cu legislaţia.