Perdele forestiere de protecţie şi semnificaţia lor

Vitalie CIORBĂ,

 şeful, IE Floreşti

Perdelele forestiere de protecţie reprezintă arboreturi plantate sub formă de fîşii în cîmpurile agricole, de-a lungul drumurilor auto, căilor ferate, albiilor rîurilor etc. cu scopul de  ameliorare a condiţiilor climaterice, hidrologice, de reducere a eroziunii solurilor ş.a.
Gradul de influenţă a perdelelor forestiere de protecţie asupra cîmpului depinde de înălţimea, vîrsta arborilor, compoziţia şi structura arboretelor, care sumar determină reducerea vitezei vîntului, distribuţia zăpezii, prafului de pămînt, umezelii solului . Toate acestea se reflectă asupra productivităţii culturilor agricole.

Cu cît înălţimea arborilor este mai mare, cu atît este mai mare suprafaţa de influenţă a perdelei forestiere de protecţie în cîmpul agricol.

Înălţimea maximă poate fi  obţinută în urma corelaţiei particularităţilor biologice şi ecologice ale speciei de arbori cu efectul mediului de creştere.

După compoziţie pot fi  distinse perdele forestiere pure, cu arborete formate dintr-o singură specie de arbori şi perdele forestiere mixte, arborete care sunt formate din două sau mai multe specii de arbori.

În  scopul atenuării calamităţilor naturale şi ameliorării situaţiei ecologice pe teritoriul Republicii Moldova au fost create diverse perdele forestiere de protecţie pentru diferite tipuri de agrocenoze:
a) perdele forestiere de protecţie a solurilor;

b) perdele forestiere de protecţie antierozionale;

c) perdele forestiere de protecţie a livezilor;

d) perdele forestiere de protecţie a bazinelor acvatice;

e) perdele forestiere de protecţie a şoselelor şi căilor ferate.

Suprafaţa perdelelor forestiere de protecţie în Moldova constituie cca 30 mii ha, dintre care circa 28 mii ha revin terenurilor agricole. Cele mai multe suprafeţe au fost plantate în sudul Moldovei. Inventarierea perdelelor forestiere a arătat că 36% din ele sunt de salcâm, 38% de nuc.
La crearea perdelelor forestiere de protecţie nu totdeauna se ţine cont de potenţialul speciei folosite şi de condiţiile staţiunii. Totodată, este cunoscut faptul, că  eficacitatea se realizează atunci când este asigurată corelarea dintre particularităţile biologice şi cele ale mediului.
Calamităţile naturale se manifestă diferit în diferite părţi ale Moldovei. Secetele sunt mai frecvente în sudul Moldovei, alunecările de teren şi eroziunea solurilor sunt mult mai frecvente în centrul Moldovei, îngheţurile sunt mai dese la nordul Moldovei.

Pe ani ce trece în R. Moldova tot mai mult se intensifică cazurile de defrişare ilicită a fîşiilor forestiere de protecţie, aşa caz a fost depistat şi în raionul Floreşti la 7 decembrie, 2015. În urma raidului antibraconaj a fost depistat cet. M. Oleg locuitor a satului Mihailovca, care efectua curăţirea de subarboret din fîşia forestieră de protecţie a cîmpurilor în lipsa autorizaţiei organelor de mediu şi a defrişat ilicit patru arbori de specia arţar .

Pe cazul dat, în conformitate cu art.122, al. 1, Cod Contravenţional („Tăierea ilegală s-au vătămarea arborilor şi arbuştilor pînă la gradul de încetare a creşterii  s-au care nu întrerupe creşterea”) a fost întocmit procesul – verbal cu aplicarea amenzii în mărime de 1 000 lei ( una mie  lei) şi prejudiciul de 248 lei ( două sute patruzeci şi opt lei).