CONFERINŢA PRACTICĂ ŞI DE EVALUARE  “INSPECTORATUL ECOLOGIC DE STAT

                         LA A 25-A ANIVERSARE.PROBLEME ŞI PERSPECTIVE” 

Secţia Sinteze informaţionale.

La 16 octombrie, 2015 a avut loc Conferinţa practică şi de evaluare a activităţii Inspectoratului Ecologic de Stat „Inspectoratul Ecologic de Stat la a 25-a aniversare. Probleme şi perspective” la care au participat colaboratorii aparatului central al Inspectoratului, inspectorii de stat pentru ecologie din teritoriu, reprezentanţi ai ONG-urilor de mediu, veterani ai IES şi alte persoane ofic
iale. În lucrările conferinţei a participat ;i  dl Valeriu MUNTEANU, Ministrul Mediului. Conferenţa a fost deschisă de către dl  Igor  TALMAZAN, Seful Inspectoratului Ecologic de Stat, care a salutat prezenţa, menţionînd etapele de dezvoltare a Inspectoratului şi rolul inspectorilor de mediu pentru dezvoltarea durabilă a ţării şi asigurareai protecţiei mediului conform prevederilor legale etc.

                           Inspectoratul Ecologic de Stat pe calea reformării     

Cu un mesaj de felicitare către colaboratorii inspectoratului  şi celor prezenţi  s-a adresat  dl Valeriu MUNTEANU, Ministrul Mediului. În mesajul său către cei prezenţi dînsul a menţionat: „ că a dorit să participe la această conferinţă  unde se vor găsi soluţii la multele problemele pe care trebuie să le rezolvăm în perioada următoare în ceea ce priveşte eficientizarea controlului ecologic de stat în domeniul protecţiei mediului, precum şi să identificăm căile pe care trebuie să le parcurgă Inspectoratul în perioada de reformare a acestuia.

Este binevenit faptul că conducerea Inspectoratului a conştientizat necesitatea efectuării reformelor în cadrul acestui sistem şi tinde spre extinderea lui în teritoriu unde se implementează politicile de mediu. Sunt la curent cu propunerea Dvs. de creare a  subdiviziunilor specializate de mediu în cadrul Consiliilor municipale şi raionale şi le voi susţine la momentul dat. Ministerul consideră că tergiversarea  reformei structurale a IES nu face altceva decît  să întîrzie nejustificat punerea în aplicare a unei structuri corecte şi moderne, menite să eficientizeze activităţile în domeniul protecţiei mediului. Consolidarea controlului ecologic de stat prin colaborare cu alte structuri guvernamentale şi organizaţii obşteşti cu atribuţii de mediu este un proces normal şi corect. Pe această cale vom reuşi mai bine să implementaţi cerinţele de mediu la nivel de norme şi standarde europene în toate politicile sectoriale.

Rezultatele pe care le-a obţinut Ministerul Mediului în ultimii ani sunt destul de modeste în domeniul protecţiei mediului. Dacă în ultimii doi ani s-a reuşit să fie promovate trei strategii: în domeniul protecţiei mediului, gestionării deşeurilor şi a biodiversităţii, apoi au rămas ne finalizate activităţile  de promovare a unor legi organice, cum ar fi: Legea protecţiei mediului, Legea deşeurilor, Legea protecţiei aerului atmosferic şi Legea solului, precum şi alte acte legislativ-normative.  În perioada următoare trebuie de întreprins acţiuni urgente privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi, în primul rînd, a emisiilor nocive de la sursele fixe şi mobile, aşa cum schimbările climaterice înregistrate la nivel global şi local continuă să afecteze  natura prin temperaturile destul de ridicate.  Cred că a venit momentul de a pune în prim plan aceste activităţi şi de a întreprinde acţiuni concrete pentru diminuarea poluării factorilor de mediu ca populaţia să înţeleagă că şi Republica Moldova trebuie să se alinieze la standardele europene, astfel, încît într-un viitor apropiat, să devenim o ţară curată cu oameni  sănătoşi.

În mesajul său adresat colaboratorilor Inspectoratului, dl ministru a ţinut să precizeze următoarele:  „Conferinţa şi întîlnirea de astăzi cu tot personalul este una foarte importantă şi sper că în urma dezbaterilor să găsim soluţia optimă astfel încît, activitatea IES să fie mai productivă şi eficientă, să corespundă strict prevederilor legale, iar  Ministerul Mediului va susţine toate iniţiativele în domeniul protecţiei mediului. E suficient să ne imaginăm care ar fi calitatea vieţii în localităţile urbane şi rurale din ţară în lipsa unor măsuri  de mediu întreprinse  pentru  gestionarea corespunzătoare  a deşeurilor. Se cere de urgenţă de a trece la colectarea selectivă a deşeurilor şi a implementării infrastructurii respective în toate localităţile din ţară.

O problemă arzătoare este desfăşurarea raţională a vînătoarei în scopul menţinerii echilibrului dintre speciile de vînat şi mediul acestora. Această abordare venită din partea Ministerului Mediului s-a impus întrucît  echilibrul nu mai este unul natural în cea mai mare parte. Totodată, autorităţile competente trebuie să conştientizeze că vînătoarea se impune a fi percepută ca fiind o activitate necesară şi utilă în egală măsură echilibrului în natură şi societăţii umane.

Ne confruntăm şi cu alte probleme pe care le cunoaştem  destul de  bine.  Vreau doar să se ştie, că Ministerul  va întreprinde acţiuni efective în domeniul protecţiei mediului.

La finele mesajului dl  Valerii MUNTEANU ia felicitat călduros pe toţi cei prezenţi cu acest eveniment important din viaţa Inspectoratului dorind celor începători cît şi celor care muncesc mai mult de 10 ani, precum şi veteranilor multă sănătate, fericire, prosperitate şi spor în activităţile de toate zilele.

Activitatea IES- în cifre şi date

Cu o comunicare tematică,  privind „ Activitatea IES – în cifre şi date” s-a  prezentat dl. Igor  TALMAZAN, Şeful Inspectoratului Ecologic de Stat,care a menţionat că, doreşte să scoată în evidenţă faptul  că aniversarea a 25-a de la înfiinţarea Autorităţii naţionale de control ecologic măsoară o perioadă solidă de maturizare instituţională, şi pentru cei angajaţi în administrarea mediului în mod direct, ar trebui să fie mai întîi de toate un prilej de totalizare şi evaluare a întregii  activităţi, de punere a ei în concordanţă cu cerinţele vremii. În alocuţiunea sa dl Igor TALMAZAN s-a oprit succint asupra istoricului Inspectoratului, căruia i s-a atribuit întreaga responsabilitate pentru  finalitatea politicilor de mediu pe teren şi nivelul de ecologizarea Ţării.

Raportorul  a menţionat că: „ noi trebuie să ne mobilizăm pentru a face faţă sarcinilor puse în faţa Inspectoratului necătînd la greutăţile cu care se confruntă  zilnic inspectorii din teritorii în relaţii cu APL de nivelul I şi II, cu persoanele fizice şi juridice. În această situaţie colaboratorii inspectoratului, totuşi reuşesc  să efectueze expertizarea activităţilor preconizate, să autorizeze şi să reglementeze utilizarea  resurselor naturale şi să înfăptuiască inspectarea şi controlul ecologic. Ca organ de control ecologic de stat  inspectorii se  confruntă şi cu unele abateri de la prevederile legale, care nu pot fi supuse controlului, deoarece nu dispunem de  pîrgiile necesare, pentru a fi realizat acest control.  Lipsa unor norme clar stipulate într-un act normativ produce confuzii, disensiuni sau chiar situaţii care pot duce şi la abuzuri.  IES va veni cu o serie de articole importante care au rolul să pună capăt problemelor cu care se confruntă inspectorii în procesul de efectuare inspecţiilor şi controalelor ecologice.

Pentru a răspunde provocărilor complexe cu care se confruntă Inspectoratul Ecologic de Stat va fi nevoie de politici mai ambiţioase în domeniul exercitării controlului ecologic de stat asupra tuturor compartimentelor de mediu,  cum ar fi cel al protecţiei aerului atmosferic, gestionării deşeurilor, florei şi faunei, monitoringului de mediu, informării, conştientizării şi educaţiei  ecologice. Vor fi necesare strategii şi abordări care să vizeze atenuarea presiunilor şi evitarea  potenţialelor efecte negative,cu care ne confruntăm în procesul de exercitare a prevederilor legale”.

Şeful Inspectoratului a mai precizat: „Poate nu este prea departe ziua cînd va fi efectuată reforma IES, dar pentru a ne atinge scopul trebuie să muncim asupra elaborării acestor documente. Este necesar să luăm în consideraţie ca acţiunile noastre să fie mai ambiţioase şi mai coerente. Deciziile care vor fi adoptate privind reformarea Inspectoratului  vor hotărî în ce mod vom activa pe viitor”.

Inspectoratul Ecologic de Stat cu Inspecţiile teritoriale au desfăşurat în ultima perioadă (9 luni)  o serie de acţiuni de inspectare  şi control în mai multe domenii de activitate. Astfel de controale se desfăşoară periodic, la nivelul întregii ţări.  Foto_36  Au fost prezentate şi aduse la cunoştinţa celor prezenţi rezultatele activităţii  Inspectoratului Ecologic de Stat pentru primele 9 luni ale anului curent. Iată doar în cîteva  cifre şi anume:

La compartimentul expertizării activităţilor, IES a examinat şi avizat 424 proiecte de execuţie din cele mai diverse domenii, au fost examinate şi acordate 567 inventarieri de emisii şi eliberate 685 autorizaţii pentru emisiile de poluanţi în atmosferă.

La capitolul inspectare şi control ecologic, au fost întreprinse  12 310 inspectări, urmare cărora au fost întocmite 10 503 procese-verbale pentru diferite încălcări şi abateri de la legislaţia de mediu. Agenţiile şi Inspecţiile Ecologice au înaintat acţiuni în instanţia de judecată în sumă de 1 278 243 lei.

La capitolul inspectare şi control Flora-fauna  s-au întreprins 1274 raiduri de braconaj în urma cărora s-au ridicat 23 arme de vînătoare şi 20 scule de pescuit.  Foto 36a

La capitolul inspectare sol, deşeuri şi substanţe chimice  au fost supuse controlului 920 beneficiari de terenuri, depistîndu-se 750 cazuri de încălcare a prevederilor legislaţiei ecologice şi funciare şi a aplicat amenzi în sumă de 604000 lei.

La capitolul gestionarea deşeurilor au fost inspectate 764 întreprinderi şi obiecte, întocmite procese-verbale 4343 şi aplicate amenzi în sumă de 2105456 lei. În domeniul gestionării deşeurilor APL vor trebui să facă eforturi  însemnate,să se schimbe în mod radical pentru a elimina treptat şi complet depozitarea deşeurilor reciclabile sau recuperabile.

La capitolul mass-media  colaboratorii Inspectoratului au participat în 106 emisiuni radio şi TV, la nivel local şi central, au publicat 139 materiale, astfel aducîndu-şi aportul la culturalizarea ecologică a societăţii.

Între cele menţionate, Şeful Inspectoratului a ţinut să specifice: Neregulile constatate denotă o lipsă de instruire şi neglijenţă  a persoanelor antrenate în aceste activităţi şi nerespectarea procedurilor prevăzute în autorizaţia de mediu sau a obligaţiunilor  asumate. Cele mai frecvente nereguli constatate au fost cele ce ţin de defrişarea şi exploatarea ilegală a masei lemnoase, care au condus la diminuarea suprafeţei fondului forestier şi, implicit, la degradarea echilibrului ecologic al ecosistemelor  cu efecte negative care se vor prelungi o perioadă lungă de timp. Se comit nereguli şi încălcări a prevederilor legale în domeniul pescuitului, gestionării deşeurilor, solului, aerului atmosferic  etc. Inspectorul de mediu vine şi constată – şi eventual  întocmeşte procesul-verbal şi aplică amenda respectivă. Dar pentru ca să nu se mai întâmple aceste ilegalităţi, fiecare trebuie să îşi facă datoria, fie faţă de primar sau cetăţean. Din păcate, importanţa protejării mediului nu este conştientizată de toată lumea şi, cu regret, şi de către unii primari. conducători de asociaţii, fermieri .  Ne dorim ca implicarea fiecăruia dintre noi în asigurarea securităţii ecologice să fie cît mai activă şi mai concretă.   Conferinţă trebuie să dea  un impuls suplimentar activităţii şi să sprijine şi în continuare realizarea  sarcinilor prezentate de către Ministerul Mediului, care  vor permite de a avea un mediu cu mult mai curat în care trăim.

În sesiunea plenară a Conferinţei au luat cuvîntul şi Dumitru OSIPOV, şeful secţiei sinteze informaţionale IES, care a informat publicul despre ieşirea de sub tipar „Anuarul IES-2014 „Protecţia mediului în Republica Moldova”, care reprezintă un raport sintezat al activităţii aparatului central şi a subdiviziunilor teritoriale de mediu în domeniul efectuării  inspecţiei şi controlului ecologic de  Stat. La sesiunea plenară a luat cuvîntul: Ion CEBANU, director general al Agenţiei „Moldsilva”, Alecu RENIŢĂ preşedintele Mişcării Ecologice din Moldova,  Oleg BEŢIVU, şeful Inspecţiei Ecologice Donduşeni.

În cadrul atelierului de lucru au fost prezentate două rapoarte:

1.Modalităţi de combatere a braconajului şi tăierilor ilicite, moderator- Vadim STÎNGACI, Şef adjunct al                   Inspectoratului;

2.„Implementarea gestionării electronice a documentelor în cadrul IES”,moderator- Valeriu NANU, Şef adjunct al IES.

Modalitatea de combatere a braconajului şi tăierilor ilicite.

Un raport privind combaterea braconajului şi a tăierilor ilicite a fost prezentat de dl Vadim STÎNGACI,Şef adjunct al Inspectoratului Ecologic de  Stat, care a menţionat că braconajul şi tăierile ilicite sunt două forme de încălcări a prevederilor actelor legislativ-normative de exploatare economică nelegitimă a pădurilor, respectiv şi a apelor. În acelaşi timp vînătoarea şi pescuitul, sunt şi o pârghie în vederea păstrării unui echilibru al faunei forestiere şi acvatice. În alocuţiunea sa, raportorul s-a axat mai mult pe cadrul juridic privind asigurarea protecţiei eficiente şi folosirii raţionale a resurselor regnului animal, precum şi asupra încălcărilor prevederilor actelor normative privind folosirea şi protecţia fondului cinegetic, depăşirii normelor stabilite de recoltare a vînatului, precum şi vînîtoarea în  locurile interzise şi în perioadele de prohibiţie etc. „Republica Moldova este o ţară în care, din păcate, a menţionat Vadim Stîngaci, braconajul şi tăierile ilicite au devenit pentru unii normă şi nu sunt tratate cu atenţia cuvenită din partea autorităţilor responsabile, dacă vorbim atît despre vînătoare, cît şi despre pescuitul  comercial.” S-a adus la cunoştinţa celor prezenţi, că cele mai des întîlnite cazuri de braconaj sunt următoarele:

1. Vînătoarea fără autorizaţii, fără carnet de vînător, sau cu carnet nevalabil, fără autorizaţii de ţinere şi folosire a armei de vînătoare, depăşirea normelor stabilite de recoltare a vînatului în locuri cu termene interzise etc;
2. Vînătoarea cu folosirea armelor cu ţeava ghintuită, instalarea laţurilor,împuşcarea şi dobîndirea animalelor cu ajutorul aparatelor de luat vedere în timp de noapte, a altor dispozitive electronice, precum şi cu ajutorul farurilor mijloacelor de transport şi a cîinilor neînregistraţi etc.

Un alt compartiment, care îngrijorează foarte mult este pădurea pe care o considerăm plămînul planetei noastre. Dar, cu părere de rău, unii cetăţeni nu conştientizează aceasta, punînd interesul personal   pe prim plan, şi  practică tăierile ilicite, dar şi mai grav sunt cazurile cînd o parte din silvicultori procedează la fel ca infractorii, anume  ei sunt cei care ar trebui să  ducă responsabilitatea pentru paza şi protecţia pădurilor.  În raport  au fost numite şi cauzele tăierilor ilicite, cum ar fi:

1. Gradul înalt de sărăcie al populaţiei rurale;
2. Lipsa personalului specializat în cadrul primăriilor care deţin păduri şi darea în arendă a acestora;
3. Aflarea domeniului silvic la autogestiune şi nivelul scăzut de salarizare a personalului silvic;
4. Deficitul şi preţurile mari la resursele energetice;
5. Imperfecţiunea legislaţiei silvice şi altele.

Dacă vorbim despre vînătoare, a menţionat raportorul, situaţia care sa creat în ţară este destul de alarmantă. Am fost cu toţii martori la dezbaterea care a avut loc între Ministerul Mediului şi Asociaţia vînătorilor pe această temă destul de conflictuală. Concluzia noastră poate fi doar una: Trebuie de luat măsuri drastice pentru ameliorarea situaţiei atît în aspect legislativ, cît şi economic, să ne concentrăm şi în continuare pe monitorizarea fondurilor de vînătoare şi pe încurajarea exploatării raţionale a acestei resurse, conform prevederilor legale. Pentru contracararea braconajului şi a tăierilor ilicite este de dorit ca fiecare Inspecţie Ecologică teritorială  să dispună de voluntari, persoane care ar putea să informeze la timp despre cazurile de braconaj sau a tăierilor ilicite de către persoanele din zona respectivă. Se cere o colaborare cu fermierii care dispun de terenuri agricole în zonele împădurite, cu pădurarii şi elevii din instituţiile de învăţămînt.

A doua temă a atelierului a fost prezentată de către dl. Valeriu NANI, Şef adjunct al Inspectoratului Ecologic de Stat.

EFICIENTIZAREA  CIRCUITULUI  INFORMAŢINAL

E cunoscut faptul că, utilizarea tehnologiilor informaţionale îmbunătăţesc activitatea serviciilor publice, eficientizează şi facilitează participarea publicului în procesele democratice, aducînd cerinţele guvernamentalee mai aproape de cetăţeni.

În acest scop, în anul 2013 în cadrul  IES  a fost implementat programul de gestionare electronică a documentelor – ”e-management”, care pînă la moment  nu este implementat şi utilizat in toate subdiviziunile IES.

Pentru urgentarea procesului de implementare şi utilizare a programului  Şeful IES a semnat un Ordin prin care se stabileşte utilizarea obligatorie al acestuia şi  termenul limită de implementare a sistemului de gestionare electronică a documentelor .

Implementarea şi utilizarea acestui program are o prerogativă foarte importantă:

– facilitează circuitul documentelor  în interiorul Inspectoratului;

– face posibilă reducerea termenilor de repartizarea  şi examinare a documentelor;

– permite ţinerea unui control mai strict a termenilor de examinare, cît şi a calităţii examinării documentelor în toate structurile Inspectoratului;

– creează o arhivă electronică a tuturor documentelor Inspectoratului.

Cu regret, pînă în prezent nu toate subdiviziunile teritoriale au implementat sistemul dat  şi nu au respectat prevederile şi termenele stabilite prin ordinul în cauză, însă, sunt convins că vom reuşi într-un timp foarte scurt ca acest sistem să fie utilizat de către toate subdiviziunile teritoriale ale IES.

În acest scop se pregăteşte un proiect de Instrucţiune cu privire la circulaţia documentelor în cadrul IES (inclusiv in format electronic ) în care vor fi stipulate:

– regulile generale de perfectare a documentelor;

– cerinţele obligatorii faţă de perfectarea unui document;

– ordinea de primire, termenele de examinare, ieşire şi control asupra  documentelor elaborate şi cele luate la control.

In acest context proiectul este deschis pentru propuneri.

La final, conducerea Inspectoratului a înmânat diplome celor mai activi colaboratori care activează o perioadă mai îndelungată în organele de mediu şi au realizat rezultate pozitive în domeniul protecţiei mediului.

Secvenţe foto de la eveniment.