Tehnologia de cultivare a super-cerealei – grâului SPELTA în sistem de agricultură ecologică
A.Gumovschi,
doctor conferenţiar ULIM,
consultant științific al companiei PROGRAIN
Abstract. Spelta wheat, this cereal grain is the oldest one. It combines ideally the advantages of a full nutrition: in addition to a high-fiber diet is rich in vitamins A, E, B1, B2, PP, and has a high content of essential fatty acids and minerals (iron, magnesium, phosphorus and calcium). Microelements and vital substances such as quality albumins, complex hydrocarbons and fats have a very high significance. A great interest presents these crops grown organically. Spelta wheat cultivate technology was not developed in Moldova, is why we developed it and we propose it to farmers and not only. Keywords: Spelta wheat, vitamins,microelements, vital substances, cultural practices, crop in ecological system.
Rezumat. Grâul spelta, această super-cereală, este cea ma veche dintre cereale. Ea reunește în mod ideal avantajele unei hrăniri integrale: pe lângă un conținut ridicat de fibre este bogată în vitaminele A, E, B1, B2 și PP, precum are un conținut mare de acizi grași esențiali și de minerale (fier, magneziu, fosfor și calciu). Microelementele și substanțele vitale cum ar fi albuminele de calitate, hidrocarburile complexe și grăsimile au o insemnătate extrem de mare. Un mare interes prezintă recolta acestei culturi crescută în sistem ecologic. Tehnologia de cultiare a grâului spelta nu a fost elaborată în R.Moldova de aceea noi am elaborat-o și o propunem producătorilor agricoli și nu numai.
Cuvinte cheie:grâul Spelta,vitamine, microelemente, substanțe vitale, tehnologia de cultivare, recolta în sisem ecologic.
Întroducere. Despre grâul spelta se spune într-un citat din Sfanta Hildegard din Bingen: “Grâul spelta este cea mai bună cereală… Grasă și plină de forță și mai fină decât toate celelalte cereale. Ea dă celui ce o manancă o carne bună și îi pregătește un sânge bun. Firea o face veselă și convingerile pline de seninătate. Oricum o mănâncă oamenii, ca pâine sau altfel ca mâncare, este bună și ușor de digerat. Dacă cineva este atât de bolnav încât de slăbiciune nu mai poate mânca nimic se vor lua boabe întregi de grâu spelta, se vor fierbe în apă, se va adăuga ceva unt sau albuș de ou pentru al mânca mai ușor pentru gustul mai bun și se va da celui bolnav. Aceasta îl va vindeca dinspre înăuntru ca o pomadă bună și vindecătoare.”
Grâul spelta (latina: Triticum spelta) este cea ma veche dintre cereale și strămoșul grâului comun. Spre deosebire de grâul comun, spelta rămâne protejat de palee și dupa recoltare și are un gust deosebit, mai intens și amintind de cel de nucă.
Dupa origine și gust se poate spune că grâul spelta este față de cel comun ca frăguțele față de căpșuni. Spelta a fost cultivat de celți și vechi egipteni, acum 5000 de ani era cunoscut în sud-vestul Asiei iar în Caucaz se găsește în situri arheologice datate cu cinci până la sase mii de ani î.Chr. Ca principala cereală pentru pâine grâul spelta a fost lăudat în vechiul testament. În Europa s-a identificat prima dată din jurul anului 1900 î. Chr. Din fericire au existat întotdeauna fermieri care l-au cultivat iar astazi grâul spelta trăiește o adevarată renaștere. În Republica Moldova a început să fie cultivat, în premieră, cel mai vechi grâu din lume – Spelta. Primii care au adus şi cultivat grâul spelta, sînt fraţii Ghenadie şi Alexandru Cazacu din satul Coşerniţa, raionul Criuleni. Anul acesta îl cultivă și două gospodării din raioanele Florești, Orhei și Ungheni.
Grâul spelta reunește în mod ideal avantajele unei hrăniri integrale: pe lângă un conținut ridicat de fibre este bogat în vitaminele A, E, B1, B2 și în niacină (vitamina PP), care este necesară pentru funcționarea nervilor, pentru un metabolism bine reglat și pentru piele. Deasemenea și conținutul de acizi grași esențiali și de minerale (fier, magneziu, fosfor și calciu) este mai ridicat decât la alte soiuri de cereale. Microelemente și substanțe vitale cum ar fi albumine de calitate, hidrocarburi complexe și grăsimi, precum și energie solară înmagazinată în concentrație înaltă caracterizează această super-cereală. Despre grâul spelta se spune că stimulează metabolismul și activitatea rinichilor și produce o dezintoxicare a organismului. Consumatorii lui afirmă că acesta crește starea de bine și capacitatea de performanță.
Câteva date de analiză:
Valori nutriționale medii ale grâului spelta:
Valoarea calorică: 198 kcal/100 g
Carbohridați: 62%
Proteine: 14%
Lipide: 2,8 %
Fibre: 8,8%
Grăul spelta are un conținut de grăsimi mai mare decât cel comun:
Grâu spelta: 2,8 %
Grâu comun: 1,8 %. Sursă: Coors, U., Speer, K. si Luekas,B., Univ. Hohenheim
Grâul spelta conține Thiocyanat, ceea ce are un efect vitalizant, de stimulare a imunității și antiinflamator. Sursa: Weuffen, W.-Uni, Greifswald
Grăul spelta are un conținut mai mare de L-Tryptophan: Precursorul hormonului de bună dispoziție și neurotransmițătorului serotonină. sursă: Hertzka, G. Dr. med. Konstanz
Grâul spelta are un conținut mai mare de acizi grași nesaturați, în deosebi de acid linoleic și acid linolenic: activează lipidele necesare generarii celulelor nervoase.
Grâul spelta preia mai puț ine metale grele din mediul înconjurator decăt cel comun. sursă: Schenken, H. Univ. Hohenheim
Pâine de spelta.
Pâinea eco. 100-150 g de pâine de grâu spelta asigură necesarul zilnic de aminoacizi, vitamine și minerale. Făina integrală conține de trei ori mai multe vitamine și de cinci ori mai mult calciu, magneziu, fosfor, comparativ cu făina albă. Totuși, făina integrală este un ingredient care nu ingrașă
Avantajul pâinii ecologice constă în faptul că ingredientele folosite la producerea acesteia nu sunt contaminate cu produse chimice. Agricultura ECO folosește cereale atent selecționate, semințe netratate chimic, iar solul este fertilizat doar în mod natural.
Germenii de grâu sunt embrionii semințelor de grâu, bogați în proteine, fibre, grăsimi nesaturate, vitaminele E, B1, B2, B6, fosfor, zinc, tiamină, magneziu și acid pantotenic. Germenii sunt o sursă naturală de vitamine și minerale, un supliment alimentar care poate înlocui uneori fructele și legumele, contribuind la eliminarea toxinelor. Spelta este foarte apreciată în spațiul german, unde este cunoscută ca dinkel. Este utilizată sub formă de făină pentru pâine, blat, biscuiți, covrigei, batoane, fiind similară ca aspect cu pâinea de secară, însă cu un gust mai puțin dulce, o ușoară aromă de nucă și o textură mai pufoasă. Are tendința de-a crea un aluat crocant, care nu devine tare sau cauciucos, de aceea este recomandată pentru turte sau pentru pizza.
În zonă ca Bavaria și Belgia, sunt producători care obțin un tip de bere din malț de spelta, iar în Polonia există o tradiție a distilării boabelor pentru producerea unui fel de vodcă. Tot în Germania, boabele necoapte încă se consumă într-un fel de mâncare – Grünkern.
Măsurări radioactive ale Unversității din Konstanz, Germania făcute dupa catastrofa din Cernobâl din aprilie 1986, au arătat că în vara următoare grâul spelta recoltat avea o radiație nucleară de zece ori mai redusă decât a boabelor de grâu comun.
Chifteluțe vegetale din grâu spelta și mazăre.
Risotto cu grâu spelta.
Triticum aestivum ssp. spelta (grâul „spelta”) este o specie cultivată încă din epoca bronzului, mult extinsă în zona popoarelor germanice. Bobul este sticlos și dă o făină foarte bogată în gluten. Este rezistent la ger și boli. În prezent, s-a restrâns mult în cultură, fiind semănat pe suprafețe limitate în unele țări din Europa, cum ar fi Elveția, Suedia, Germania, Belgia („grâul Ardenilor”) și izolat în Turcia și Spania. Poate asigura recolte de 2.800 – 7.450 kg/ha (dupa L. COUVREUR, G. CLAMOT si A. CROHA1N, 1987).
Tartă sărată cu aluat din făină de spelta.
Pizza cu blat de spelta.
Dupa treierat, bobul rămâne îmbrăcat în pleve, acestea reprezentând 21 – 24% din recoltâ. La măcinat și sepărarea făinii se pierde o mare parte din substanțele proteice, diminuându-se valoarea alimentară și furajeră. Este potrivit pentru furajarea porcilor, a păsărilor și, în general, a reproducătorilor. Poate furniza o făină de foarte bună calitate pentru brutării, care nu necesită adaos de substanțe ameliorante. Se apreciază ca această formă de grâu poate prezenta interes și pentru anumite gospodării agricole din Republica Moldova, cu climat mai aspru, unde s-ar putea comporta mai bine decât alte cereale. Un mare interes prezintă recolta acestei culturi crescută în sistem ecologic.
- Locul în asolament.
Grâul spelta este pretenţios faţă de planta premergătoare deoarece trebuie semănat toamna, destul de devreme, astfel încât până la venirea frigului să răsară, să înfrăţească şi să călească pentru a rezista peste iarnă. Planta de grâu spelta are un sistem radicular destul de slab dezvoltat, cu putere mică de străbatere în profunzimea solului şi de absorbţie a substanţelor nutritive din sol.
Din aceste motive, grâul de toamnă spelta preferă premergătoarele cu recoltare timpurie, care lasă solul structurat, bogat în substanţe nutritive, permit lucrarea devreme a solului, astfel încât, până în toamnă acesta să acumuleze apă, nitraţi, să se aşeze, să fie distruse buruienile, să fie mărunţite şi încorporate resturile vegetale.
Plante foarte bune premergătoare pentru grâul spelta: mazărea, fasolea, borceagul, rapiţa de toamnă, cartoful timpuriu şi de vară, lucerna, la care se adaugă alte plante, cultivate pe suprafeţe restrânse: năutul, bobul, muştarul, sfecla pentru sămânţă, porumbul pentru masă verd. Plante bune premergătoare pentru grâul de toamnă spelta: sfecla de zahăr, sfecla pentru furaj, cartoful de toamnă, floarea soarelui, porumbul pentru boabe şi pentru siloz,fasolea, soia. Toate aceste culturi trebuie recoltate până la 10-15 septembrie, pentru a rămâne un interval de cel puţin 2-3 săptămâni până la semănatul grâului spelta (Ahdrei Gumovschi, 2010).
Fertilizarea.
Grâul spelta este pretenţios la îngrăşare din cauza anumitor particularităţi; în primul rând, sistemul radicular al grâului spelta este slab dezvoltat, explorează un volum redus de sol şi are o putere mică de solubilizare şi absorbţie a elementelor nutritive din rezerva solului. În plus, consumul maxim de elemente nutritive al plantelor de grâu are loc într-o perioadă scurtă de timp, de la alungirea paiului şi până la coacere, interval în care este absorbit circa 80% din potasiu; în acest interval, grâul spelta trebuie să aibă la dispoziţie cantităţile necesare de elemente nutritive şi în forme uşor accesibile.
Îngrăşămintele organice. Cele obişnuit folosite: gunoiul de grajd semifermentat şi mustul de gunoi sunt bine valorificate de cultura grâului spelta . Aceste îngrăşăminte pot fi aplicate direct în cultura grâului, sau, mai frecvent, la planta premergătoare (porumb, sfeclă), urmând ca grâul să beneficieze de efectul remanent.
Dozele administrate pe terenurile destinate culturilor de grâu sunt de 15-20 t/ha, încorporate sub arătură, iar sporurile de recoltă pot depăşi 1000 kg boabe la ha. Împrăştierea îngrăşămintelor organice este o operaţiune destul de costisitoare; ca urmare, ea prezintă interes în primul rând pentru exploataţiile agricole ecologice care dispun de gunoi de grajd şi care folosesc, deci, o sursă proprie (şi convenabilă sub aspect economic) de substanţe fertilizante. Folosirea urinei diluată în proporţie de 1:7 se poate aplica şi pe vegetaţie atât toamna cât şi la desprimăvărare, fără a se produce arsuri la cultură, doza recomandată fiind de 30- 40 t lichid la ha (Dragoș Șerban, 2010) .
Dintre îngrășămintele cu aplicare foliară admise în agricultura ecologică se pot de utilizat următoarele: Biomit plussz, Biostar, Biofert, Maxiroot, Terra Sorb și Glutaxin în dozele recomandate de producători. Aplicarea biofertilizatorilor se efectuiaze în trei faze de vegetație a grâului: la alungirea paiului, în faza de burduf și după înflorire. După datele facultății de agricultură a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară CLUJ-NAPOCA, în urma aplicării foliare a acestor îngrășăminte conţinutul în proteină brută a fost de peste 16%, chiar 17% s-au cu 1,0 – 1,5% mai mare decât a controlul, iar conținutul de gluten s-a mărit cu 2,1 -3,5 % față de control și a fost de 28,5 și 29,7% (Oana Ofelia GHEOLȚAN-MUREȘAN, 2012). Compania PROGRAIN SRL propune un biofertilizator LIGNOGUMAT SUPER BIO care poate fi aplicat în trei faze de vegetație a grâului spelta: la alungirea paiului, în faza de burduf și după înflorire.
3.Lucrările solului.
Pregătirea terenului pentru semănatul grâului spelta pune adesea probleme deosebite din cauza timpului rămas de la recoltarea premergătoarei şi până la semănat, a condiţiilor meteorologice dificile din perioada de efectuare a lucrărilor (seceta de la sfârşitul verii şi începutul toamnei) şi a suprafeţelor mari care trebuie pregătite şi semănate într-un interval scurt de timp. Grâul spelta cere un sol afânat pe circa 20 cm adâncime, cu suprafaţa nu foarte mărunţită, dar fără bulgări în sol, aşezat, nivelat, fără resturi vegetale, pentru a permite semănatul în bune condiţii.
În cazul premergătoarelor timpurii. După recoltare se recomandă o lucrare de dezmiriştit, efectuată imediat după eliberarea terenului (cel mult 1-2 zile întârziere). Grâul spelta nu necesită arături prea adânci. Ca urmare, adâncimea arăturii trebuie stabilită în câmp, în funcţie de starea terenului, astfel încât să fie încorporate resturile vegetale (miriştea şi buruienile) şi fără a scoate bulgări. În condiţiile unor terenuri bine lucrate an de an, se poate ara doar la 18-20 cm adâncime. După premergătoare târzii (floarea-soarelui, porumb, sfeclă de zahăr, cartof de toamnă). Este necesară curăţirea cât mai bună a terenului de resturi vegetale, urmată de discuiri repetate (1-2 lucrări) pentru mărunţirea resturilor de plante şi buruieni. Arătura este lucrarea de bază de mobilizare a solului şi trebuie să se efectueze după recoltarea fiecărei culturi premergătoare grâului de toamnă. La executarea arăturii se au în vedere o serie de reguli a căror respectare asigură calitatea lucrării şi efectul agrotehnic favorabil acesteia. Este foarte important ca arătura, ca de altfel şi celelalte lucrări ale solului, să se execute la un anumit conţinut în umiditate, încât solul să se poată revărsa cu uşurinţă după plug, brazda mărunţindu-se în bune condiţii. Este foarte necesar ca arătura să fie executată imediat după recoltarea culturilor premergătoare grâului, întârzierea efectuării acesteia având efecte negative. De exemplu, în cazul premergătoarelor mazăre, rapiţă, orz, dacă solul se lucrează neîntârziat după eliberarea terenului se distrug buruienile, se creează condiţii bune de acumulare şi conservare a apei provenite din ploile ce survin până la data pregătirii patului germinativ, precum şi întreruperea ciclurilor de dezvoltare a bolilor şi dăunătorilor. Pe solul lăsat nelucrat peste vară are loc o infestare puternică cu buruieni, acestea consumând rezerva de apă şi elementele nutritive din sol. Diferenţa de producţie între grâul semănat în arătură de vară şi cel semănat în arătură efectuată toamna târziu (înainte de semănat) poate ajunge până la 1000kg/ha. În cazul premergătoarelor recoltate mai târziu (floarea soarelui, porumb), solul se lucrează imediat cu grapa cu discuri, iar arătura se execută la 20-22 cm, ultimul termen de arat fiind 25 septembrie. În situaţia în care datorită umidităţii scăzute a solului rezultă bulgări ce nu pot fi mărunţiţi prin lucrări superficiale, se va renunţa la arătură, iar pregătirea patului germinativ se realizează numai prin lucrări repetate cu grapa cu discuri la o adâncime de cel puţin 15 cm. De asemenea, este necesară o bună curăţare a terenului de resturi vegetale, urmărindu-se încorporarea acestora, fără însă a scoate bulgări; până la semănat ar trebui să rămână cel puţin 2-3 săptămâni, pentru ca pământul afânat prin arătură să se aşeze. În continuare arătura se lucrează în mod repetat cu diferite utilaje (combinatoare, ţesala de buruieni, eventuale grape cu discuri) pentru pregătirea patului germinativ. Pe terenuri bine lucrate în anii anteriori (arate la adâncime corespunzătoare, afânate, nivelate), arătura poate fi înlocuită prin două lucrări cu grapa cu discul greu sau mediu; această lucrare permite mobilizarea solului până la 12-16 cm adâncime, realizându-se, concomitent, şi încorporarea resturilor vegetale, bine mărunţite anterior. În continuare, se efectuează lucrări de întreţinere a arăturii şi de pregătire a patului germinativ (cu grapa sau combinatorul), conform celor prezentate anterior. Aceeaşi tehnologie se recomandă în toamnele secetoase, atunci când solul este foarte uscat şi nu se poate ara sau prin arătură ar rezulta bulgări greu de mărunţit. Pregătirea terenului prin discuit este, uneori, preferabilă arăturii şi pentru a nu întârzia semănatul grâului. Se obţine o viteză mare de lucrare a solului, acesta se aşează mai repede decât după arat, terenul rămâne mai nivelat, iar economia este de 0,5 pentru forţa de muncă şi de 11-14 l motorină/ha. Această lucrare se efectuează cu bune rezultate după soia, sfeclă, cartof, dar este mai dificil sau chiar imposibil de efectuat după floarea-soarelui sau după porumb (rămân cantităţi mari de resturi vegetale). (după Gh. V. Roman şi colab. 2007) Pregătirea patului germinativ Pentru grâul spelta este necesară realizarea unei suprafeţe nivelate, curate de buruieni, realizarea unui strat de sol mărunţit pe adâncimea de semănat, care să asigure condiţii optime de încolţire a seminţelor şi răsărire rapidă, uniformă şi energică a plantelor. Adâncimea ideală de lucru la pregătirea patului germinativ este de 6-8 cm, se lucrează cu combinatorul.
4.Sămânţa şi semănatul
Sămânţa de grâul spelta destinată semănatului trebuie să aparţină unui soi zonat, să provină din culturi special destinate producerii de sămânţă (loturi semincere), din categoriile biologice „sămânţă certificată a primei şi celei de a doua înmulţiri”, să aibă puritatea fizică minimum 98%, facultatea germinativă minimum 85% şi MMB cât mai mare (Andrei Gumovschi, 2011). În țările UE exista soiuri care sunt așa-numitele “reale” soiuri de alac, acestea sunt Oberkulmer Rotkorn, Schwabenkorn, Ostro. Alte soiuri, cum ar fi Hubel, Rouquin, Redoute sunt deja încrucișate cu grâu-soiuri, deci randamentul este mai mare și tulpinele sunt mai scurte. În Romănia se cultivă soiul Oberkulmer Rotkorn din subspecia spelta (masa 1000 boabe 47,3-49,2 g.) Samanța pentru semanat de grau spelta în sistem ecologic în România, este adusă din Germania, iar întreaga producție este livrată tot în Germania pe bază de contract. În Republica Moldova se cultiva soiurile Titan și Rubiota aduse din Cehia. În agricultura ecologică nu se practică tratarea seminţelor, dar se pot folosi substanţele permise, ca de exemplu cele pe bază de cupru, care se aplică prin umezire cu o cantitate mai mică de apă. (după Gh. V. Roman şi colab. 2007). La noi, în Republica Moldova se recomandă de aplicat preparatul biologic de protecție a plantelor – Rizoplan 1-2 litre/10 litre de apă la 1 tonă de semințe. Preparatul Rizoplan combate fuzarioza cerealelor, putrigaiul rădăcinilor și făinarea cerealelor ( L.Voloșciuc,2009). Datorită întârzierii semănatului, plantele suportă mai greu o serie de procese legate de creştere şi dezvoltare şi din această cauză se modifică şi mersul normal al asimilării substanţelor nutritive. Având în vedere că noile soiuri de grâu spelta sunt mai pretenţioase faţă de epoca de semănat, epoca optimă de efectuare a acestei lucrări este mai scurtă, intervalul de timp optim de însămânţare situându-se între 1 octombrie şi 20 octombrie. Semănatul înainte de perioada optimă favorizează atacul unor boli (făinarea) şi dăunători, precum şi dezvoltarea unui foliaj abundent, astfel că plantele intră în iarnă într-un stadiu de vegetaţie avansat, iar rezistenţa la ger poate scădea semnificativ.
Însămânţarea grâului spelta după epoca optimă face ca plantele să intre în iarnă slab înfrăţite, neînfrăţite sau chiar nerăsărite, situaţie cu urmări negative, cum ar fi rărirea culturii prin pierderea plantelor datorită temperaturilor scăzute din timpul iernii, realizarea unui coeficient slab de înfrăţire şi o densitate mică de plante pe m2. Pierderile de recoltă prin întârzierea semănatului pot fi de 20-30 kg/ha pentru fiecare zi în cursul lunii octombrie şi 30-80 kg/ha în cursul lunii noiembrie. Calitatea lucrărilor legate de semănat, cantitatea de sămânţă, epoca şi adâncimea de încorporare a seminţelor sunt hotărâtoare pentru obţinerea unor producţii mari de grâu. Epoca de semănat a grâului spelta se stabileşte astfel încât, până la venirea iernii să rămână 40-45 zile în care plantele să vegheze normal, în care să se acumuleze 400-450˚C temperaturi pozitive, iar la intrarea în iarnă plantele de grâu să ajungă la stadiul de 1-2 fraţi şi 3-4 frunze (fără ca fraţii să fie prea dezvoltaţi). La semănatul prea devreme plantele de grâuul spelta se dezvoltă prea viguros, sunt expuse la atacul unor dăunători (afide, muşte) plantele sunt mai sensibile la asfixiere şi la ger, în primăvară lanul este foarte des şi este predispus la cădere iar boabele rămân mici. (după Gh. V. Roman şi colab. 2007)
Densitatea de semănat la grâul spelta trebuie stabilită astfel încât să se asigure, la recoltare, o densitate de 500-700 spice/mp. Pentru a realiza acest lucru trebuie să fie semănate 450-600 boabe germinabile/ mp. Între aceste limite, densitatea de semănat se stabileşte în funcţie de capacitatea de înfrăţire a soiului, data semănatului (faţă de epoca optimă), calitatea pregătirii patului germinativ, umiditatea solului (asigurarea umidităţii pentru un răsărit rapid). Cantitatea de sămânţă la hectar (norma de semănat rezultă din calcul) pe baza densităţii stabilite şi a indicilor de calitate a seminţei) este cuprinsă, de regulă, între 200-250 kg sămânţă/ha. În general, pentru a se asigura 4,1-5,8 milioane plante la ha trebuie să se semene între 50-70 boabe pe metru liniar. În cazul întârzierii semănatului sau când reuşim să realizăm un pat germinativ bun, va trebui mărită doza de sămânţă la ha. Sămânţa veche, de mai mulţi ani, răsare dar nu rezultă plante viguroase cu energie de creştere suficientă. Adâncimea de semănat a grâului depinde de umiditatea solului, textură, soi, mărimea seminţei, data semănatului (faţă de epoca recomandată). În condiţiile din Republica Moldova grâul este semănat la 4-5 cm adâncime pe terenurile cu umiditate suficientă şi textură mijlocie spre grea, unde apa pentru germinare este asigurată, iar străbaterea germenilor spre suprafaţă este ceva mai dificilă; pe terenurile cu umiditate insuficientă la suprafaţă şi textură mai uşoară, precum şi în cazul semănăturilor timpurii, se recomandă să se semene ceva mai adânc, la 5-6 cm. Distanţele la semănat la grâu, pe plan mondial, sunt cuprinse între 10 şi 18 cm, fără a rezulta diferenţe importante de producţie. Ca atare, distanţa dintre rânduri trebuie aleasă între aceste limite, în funcţie de maşinile de semănat aflate la dispoziţie.
5.Lucrările de îngrijire
Grâul spelta este o cultură cu o tehnologie total mecanizată, deosebit de rentabilă sub aspectul consumului de forţă de muncă. Felul lucrărilor de îngrijire care se aplică grâului şi numărul acestora depinde de foarte mulţi factori (calitatea patului germinativ; dezvoltarea plantelor în toamnă şi starea de vegetaţie la desprimăvărare, mersul vremii şi al vegetaţiei în primăvară; rezerva de buruieni, infestarea cu boli şi dăunători, dotarea tehnică, posibilităţile materiale şi calificarea cultivatorilor). Sunt situaţii în care sunt necesare sau sunt efectuate numai 1-2 lucrări de îngrijire şi sunt situaţii în care sunt efectuate foarte multe lucrări (7-8 treceri). Tăvălugitul semănăturilor de grâu imediat după semănat apare ca necesar atunci când s-a semănat în sol afânat şi mai uscat, şi se face cu scopul de a pune sămânţa în contact cu solul şi de a favoriza, astfel, absorbţia apei. Controlul culturilor pe timpul iernii şi eliminarea apei pe porţiunile depresionare sau microdepresionare sunt operaţiuni de bună gospodărire, care se fac de către orice bun cultivator de grâu. La amplasarea culturilor de grâu trebuie evitate, pe cât posibil, terenurile unde pe timpul iernii apar băltiri.
Tăvălugitul la desprimăvărare este necesar numai în situaţii extreme când, din cauza alternanţei temperaturilor negative sau cele pozitive pe timpul iernii, rădăcinile plantelor de grâu au fost desprinse de sol (plantele sunt descălţate); ca urmare, la încălzirea vremii la desprimăvărare poate apare ofilirea şi uscarea plantelor de grâu, parţial dezrădăcinate. Atunci când situaţia o impune, lucrarea de tăvălugit trebuie efectuată pe sol bine scurs, dar încă reavăn, pentru a realiza aderarea rădăcinilor şi a nodului de înfrăţire la sol, dar fără a tasa suprafaţa solului. Grăpatul culturilor de grâu la desprimăvărare este o lucrare din tehnologia clasică de cultivare. În prezent, grăpatul a fost scos din tehnologia recomandată, dar este recomandată folosirea ţesalei de buruieni. În majoritatea cazurilor se consideră că lucrarea de grăpat a semănăturilor de grâu la desprimăvărare nu este necesară, iar consecinţele negative sunt, adesea, importante: multe plante de grâu sunt distruse, altele sunt dezrădăcinate; terenul încă umed, este tasat prin trecerea tractorului; cresc costurile. Aceste consecinţe nu se manifestă în cazul ţesalei de buruieni, natural când se execută în condiţii optime, cu unghiul de atac al pieselor active bine ales (după Gh. V. Roman şi colab. 2012).
Plante de grâu spelta.
Combaterea buruienilor este principala lucrare de îngrijire din cultura grâului spelta.
Pierderile de recoltă la grâul spelta din cauza concurenţei buruienilor sunt, în mod obişnuit, 10-20%, dar pot ajunge în situaţii extreme până la 60-70%. În agricultura ecologică combaterea buruienilor se realizează prin rotaţia culturilor şi lucrări mecanice. Nu se urmăreşte stârpirea în totalitate a buruienilor, ci limitarea pagubelor cu înrădăcinare adâncă, se execută chiar şi plivitul manual. În situaţia în care câmpul este îmburuienit considerabil se recomandă bioerbicidul SEGADOR (Spania) cu un spectru mai larg de buruiene combătute, doza 8 l/ha cu 2-3săptămâni până la semănat.
Combaterea dăunătorilor din culturile de grâu se realizează prin măsuri preventive. Aceste măsuri au fost tratate la rotaţia culturilor, respectiv la lucrările mecanice. Singura condiție pentru creșterea și dezvoltarea grăului spelta cu succes – este non-intervenția omului în tehnologia cultivări lui. Grâul spelta (alac) are singură grijă de sine, el nu are nevoie de îngrășăminte și de protecție chimică împotriva bolilor și dăunătorilor. Bobul acestei cereale este strâns ambalat într-un înveliș dens care- l protejează de pierderea umiditații (este rezistent la secetă), și la boli, deasemenea la contaminarea externă. Această plantă sanatoasă genetic, este foarte valoroasă pentru organismul uman.
6.Recoltarea
Momentul optim de recoltare a grâului spelta este maturitatea deplină, atunci când boabele ajung la 14-15% umiditate; în acest stadiu maşinile de recoltat lucrează fără pierderi şi boabele se pot păstra în bune condiţii, fără a fi necesare operaţiuni speciale de uscare. De regulă recoltatul începe mai devreme, când boabele au 18% umiditate, din cauza suprafeţelor mari cultivate cu grâu, care trebuie recoltate pentru a preîntâmpina întârzierea şi pentru a limita pierderile de boabe prin scuturare (datorită supracoacerii sau a vremii nefavorabile); în acest caz este absolut necesară uscarea boabelor, pentru a aduce la umiditatea de păstrare şi a evita deprecierea calităţii lor. (după Gh. V. Roman şi colab. 2007).
Conclizii. Această formă de grâu poate prezenta interes și pentru anumite gospodării agricole din Republica Moldova, cu climat mai aspru, unde s-ar putea comporta mai bine decât alte cereale.
Un mare interes prezintă recolta acestei culturi crescută în sistem de agricultură ecologică. Respectarea tehnologiei de cultivare a grâului spelta în sistem de agicultură ecologică elaborată de noi poate asigura o recoltă de cel puțin 2,8 – 3,3 tone de boabe la ha și un venit considirabil. Cultura ecologica de grâu spelta poate fi o cale de urmat de catre gospodăriele fermiere. Compania PROGRAIN, care achiziționează și exportă cerealele și oleaginoasele ecologice, creditează gospodăriile fermiere cu semințe, preparate biologice și biofertilizanți pentru aceste culturi crescute în sistem de agricultură ecologică.
Sa nu uităm că în viitor, guvernul RM, așa cum o fac milte guverne a țărilor UE, o să vină în ajutorul acestor ferme cu programe speciale de sprijin pentru a face investii. Vă dorim să obțineți producții ecologice înalte de grău spelta și să le vindeţi la preţuri satisfacătoare și să, nu uitaţi că cererile sunt multe cum din țările UE așa şi alte țări.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
- Gheolțan (Mureșan), Oana Ofelia 2012, Cercetări privind biologia și tehnologia de cultivare a grâului SPELTA (TRITICUM AESTIVUM SSP. SPELTA) în sistemul de agricultură ecologică .Teză de doctorat,UȘAMV, Clij-Napoca, pag.1-33.
- Gumovschi, Andrei. În noul an agricol să evităm greşelile anilor precedenţi în respectarea regulilor de bază a asolamentului în agricultura durabilă. Businessul Agricol. – 2010. – Nr 5/6. – P. 22-23. 3. Gumovschi, Andrei. Cultura grâului de toamnă Businessul Agricol. – 2011. – Nr 3/4. – P. 73-80; Nr 5/6. – P. 40-44.
- 4. Gh. V. Roman, G. Morar, T. Robu, M. Ştefan, V. Tabără, M. Axinte, I.Borcean, S. Cernea – 2012, vol. I, – Fitotehnie, Cereale şi leguminoase pentru boabe, Universitară, Bucureşti, 368 pag.
- Șerban, Dragoș -Tehnologia de cultură a grâului în sistem ecologic-2010, revista Recolta EU, Bucureşti, pag.11 -16.
- Voloșciuc, Leonid –Probleme ecologice în agricultură. Ed.AȘM,2009, Chișinău, pag.156 -160.