Să ne îngrijim de Nistru în fiecare zi.

 Vitalie CURARARI,

Șeful Inspectoratului Ecologic de Stat

      E bine să cunoaștem despre Nistru cît mai mult, iar 31 mai – Ziua Nistrului, ne oferă această ocazie, îndemnîndu-ne să-i oferim o zi, dar din suflet.

Pentru noi Nistrul este istorie, conștiință națională, dar este și sursa de apă, care asigură dăinuirea noastră pe aceste plaiuri. Încărcătura ecologică a Nistrului se impune tot mai mult pentru întreaga economie națională. Și aici trebuie să-și spună cuvîntul toți: și cetățenii, și comunitățile, și agenții economici, și administrațiile publice.

Fluviul Nistru este unul dintre cursurile mari de apă ale Europei. Nistrul își ia începutul din Carpații Răsăriteni: lungimea este de 1 352 km, suprafața bazinului hidrografic – 72 100 km², în limitele Moldovei – 657 km și 19 000 km², respectiv.

Fluviul Nistru – principala arteră acvatică a Republicii Moldova are un rol vital în aprovizionarea populației cu apă potabilă, asigurarea agriculturii, industriei etc. Nistrul determină existența unor zone umede de importanță internațională, precum și starea ecosistemului Mării Negre.

Un important obiectiv acvatic construit pe Nistru este lacul de baraj Dubăsari: lungimea lui este egală cu 128 km, lățimea – de la 200 pană la1800 m, suprafața acvatoriului – 6570 ha, adâncimea medie –7,19 m, volumul complet – 485,5 mil. m³ .

Hidrocentrala electrică pe Nistru de la Dubăsari e prima în Moldova, darea în exploatare a acesteia a avut loc în anul 1955. La darea în exploatare a hidrocentralei electrice de la Dubăsari a avut loc o dereglare a debitului fluviului pe cursul său inferior. Pe această lungime a Nistrului au început procese ecologice ireversibile. S-au intensificat procesele alunecărilor de teren ale malurilor, la care a contribuit și extragerea intensă a amestecului de nisip și pietriș. Extragerea nisipului și prundișului a dus la deteriorarea fundului fluviului, la distrugerea locurilor de reproducere a peștilor.

O altă transformare ecologică a Nistrului a urmat după construirea lacului de baraj Novodnestrovsk: lungimea lui constituie 214 km, lățimea – de la 200 pană la 3750 m, adîncimea – de la 3 pană la 56 m. Construcția acestor lacuri a influențat esențial regimul hidrologic, hidrochimic și cel hidrobiologic al fl. Nistru.

Lacul de tampon (CHE-2), construit și pe teritoriul Moldovei nu asigură echilibrarea salturilor de nivel al apei în fl . Nistru pe teritoriul Moldovei și micșorarea efectului negativ al apelor reci.

Mai suntem în așteptarea semnării Acordului dintre Moldova și Ucraina privind funcționarea complexului Hidroenergetic din Ucraina la hotar cu Moldova.

Acordul trebuie să reflecte atît interesele părții ucrainene, cum este asigurarea funcționării complexului hidroenergetic Nistrean, dar și interesele Republicii Moldova, dat fiind că fluviul Nistru este principala sursă de apă a țării pentru asigurarea necesităților de alimentare cu apă potabilă, a agriculturii și industriei.

Protecția și folosirea durabilă a resurselor acvatice ale Nistrului trebuie să fie asigurate de Regulile de exploatare a Complexului hidroenergetic de la Novo-Dnestrovsk și prevederile Acordului în negociere. Tergiversarea semnării acestor acte lucrează împotriva Nistrului, dar și împotriva ambelor părți.

În scopul protecției resurselor acvatice și utilizării raționale a acestora, atît Republica Moldova, cît și Ucraina trebuie să efectueze separat și în comun monitoringul calității și a nivelului apelor de suprafață în punctul de hotar din apropierea localității Naslavcea, Republica Moldova.

În conformitate cu investigațiile analitice efectuate de către CIE AE Bălți (filiala Otaci) a Inspectoratului Ecologic de Stat în 2014 s-a constatat o situație critică creată pe cursul râului Nistru în aval de localitățile Otaci și Soroca, unde au loc evacuări permanente a apelor uzate insuficient epurate și fără epurare de la SRL”Cristal-Nord” Otaci și Stațiile de Pompare Centru și Sud ale SA ”Regia Apă-Canal” Soroca. Pe parcursul anului au fost aruncate fără epurare cca 435 mii m³ de ape uzate de la Stațiile de Pompare Centru și Sud ale SA ”Regia Apă-Canal” Soroca, care au dus la majorarea concentrației de noxe. În aval contra amonte de or. Soroca concentrația suspensiilor în apele fluviului crește de la 27,3 la 37,6 mg/dm³, la CBO₅ – de la 4,4 la 5,5 mg /dm³ și la N/NH₄⁺ – de la 0,69 la 1,11 mg/dm³. Concentrația oxigenului dizolvat scade de la 9,8 la 9,4 mgO₂/l.

Primăria Soroca la momentul actual nu dispune de vre-un proiect de construcție a unei noi stații de epurare pe teritoriul raionului Soroca.

Stația de epurare a apelor uzate a or. Soroca a fost amplasată în s. Țechinovka, Ucraina, dar ea nu funcționează din a. 2000. Ultimul contract de arendă a terenului cu suprafața de 5 ha aferent stației de epurare a fost încheiat în a. 2003 pe un termen de 3 ani, iar din anul 2006 contractul de arendă a terenului stației cu suprafața de 5,0 ha n-a mai fost prelungit de către Ucraina.

La moment stația de epurare este deteriorată, renovarea ei nu este rentabilă și APL Soroca nu intenționează să efectueze lucrări de reconstrucție a acesteia.

Stațiile de epurare a apelor uzate a localităților de pe malul Nistrului rămîn în continuare o problemă ecologică majoră. Soluția trebuie grăbită.

Pericolul ecologic major există și din afară, adică din Ucraina.

Menționez, că pentru prevenirea unei eventuale poluări, care s-ar putea produce pe fl.Nistru în cazul cedării barajelor unei mine de stocare a deșeurilor toxice în preajma or.Kaluș, regiunea Ivano-Frankovsk, Ucraina, – Centrul de Investigații Ecologice Bălți (filiala Otaci) în permanență supraveghează și deține informația privind calitatea apei în fluviul Nistru. Controlul analitic se efectuează lunar. Din anul 1986 sistematic informația se monitorizează.

Inspectoratul Ecologic de Stat asigură continuu supravegherea calității apei fluviului Nistru pe teritoriul Republicii Moldova, iar despre posibilele modificări ale compoziției apei informează în regim de urgență toate instituțiile de profil.

Un rol important în menținerea Nistrului într-o stare ecologică bună îl au localitățile riverane care generează volume mari de noxe de la gospodăriile casnice și de la întreținerea animalelor domestice.

Într-un regim special trebuie să activeze și agenții economici din zona riverană, care trebuie să aibă stații de epurare și preepurare la întreprinderile lor.

Ecologizarea localităților riverane și teritoriului adiacent înseamnă un Nistru curat, cu ape bune pentru consum, pentru necesitățile agriculturii și industriei, în general, pentru mediul care ne înconjoară.

Să sensibilizăm în această Zi toată societatea, să ne angajăm în acțiuni practice și concrete de ecologizare a Nistrului nostru.

Ministerul Mediului cu toate instituțiile sale subordonate desfășoară în această zi un șir de măsuri pe teren de informare și conștientizare a necesității păstrării Nistrului într-o stare ecologică bună pentru azi și pentru viitor.