Din practicile încetăţenite în agricultura mai multor ţări este cunoscut că nu mai puţin de 75% din biomasă se reîntoarce pe cîmpuri ca îngrăşămînt. Această practică este cea mai ieftină şi cea mai accesibilă agenţilor economici cu diferită capacitate de producere, fie fermieri sau gospodării ţărăneşti. Restul 25% de biomasă, folosită ca biomasă energetică, este un suport considerabil pentru energetica oricărei ţări, mai ales pentru gospodăriile mici, izolate, dispersate şi în general pentru zonele rurale.

Această componentă armonizează efectiv cu celelalte în complexul energetic, cînd ţara respectivă are resurse energetice de altă natură suficiente.

Situaţia energetică a R.Moldova este tocmai inversă, suntem construiţi aproape integral pe import. Astfel biomasa energetică trebuie consolidată şi lăţită peste energetica mare ca să reducem maximal posibil importul de resurse primare de energie.

Ca să nu afectăm agricultura şi potenţialul fertilizant al biomasei şi să păstrăm proporţiile este nevoie de cultivat efectiv plante energetice. Producerea biomasei pe această cale trebuie să constituie o ramură eficientă a economiei naţionale, aşa cum este agricultura, silvicultura etc.

Indicatorii de bază pentru selectarea culturilor presupun proprietăţi calorice superioare, productivitate avansată de biomasă la hectar pe an, perioadă extinsă de reproducere pentru zeci de ani. Bineînţeles că aceste culturi trebuie selectate după compatibilitate la condiţiile climatice de la noi.

Plantele energetice sunt avantajoase şi prin faptul că ele se cultivă o singură dată şi se pot exploata anual, perioada de viaţă a unei plantaţii ajungînd la 25-30 ani. Recoltarea de obicei începe din anul doi după plantare fără oarecare îngrijiri.

Specialiştii în domeniu recomandă pentru zona noastră salcia energetică şi stuful chinezesc. Puterea calorică a unui kg. de salcie este de 5,7 kWh, iar a unui kg de stuf – 4,7 kWh. Pentru comparaţie, – puterea calorică a unui kg. de lemn de la foioase este de 3,1 – 4,2 kWh.

Salcia energetică creşte repede cu 3 – 3,5 cm. pe zi, care începînd cu al 2-lea an aduce la o tufă 10-25 lăstari, jumătate din ei atingînd înălţimea de 6-7 m. şi un diametru de 3-4 cm. Productivitatea anuală în material lemnos este de 40 de tone la ha.

Tot aici putem aduce drept exemplu şi alte plante energetice: plopul energetic, salcîmul oltenesc, paulownia etc. Trebuie de spus că acestea pot avea o utilizare multiplă: peleţi, brichete, celuloză, industria mobilei şi cea a materialelor de construcţie. În mod deosebit paulownia poate fi o soluţie efectivă pentru cherestea.

În R.Moldova sunt multe terenuri nefolosite, mai ales în zona rîurilor, iazurilor, unde există un mediu favorabil pentru aşa plante. O rezervă considerabilă de teren pentru plantare pot fi solurile degradate, care conform Cadastrului funciar ocupă peste 800 mii ha, din care peste 500 mii – slab erodate, 250 mii – moderat erodate şi peste 100 mii – puternic erodate.

Răspîndirea plantelor energetice, garantînd o sursă sigură de energie, protejează pădurile de defrişări şi tăieri ilicite pentru lemnul de foc.

Sunt convins că consolidarea activităţilor de creştere a plantelor energetice ar rentabiliza şi ecologic, şi energetic, şi economic R.Moldova.

Avem nevoie de proiecte mari şi de durată, tot aici trebuie aduse şi remitenţele conaţionalilor. Este un domeniu strategic şi cu perspectivă.

Condiţii naturale şi tehnologii moderne sunt, mai trebuie îndrăzneală şi simţ gospodăresc. Trebuie cineva să înceapă.

 Vitalie CURARARI,

Șeful Inspectoratului Ecologic de Stat.