Vitalie CURARARI,

Şeful Inspectoratului Ecologic de Stat.

În Republica Moldova agricultura ecologică este în condiţii de start (doar 2,87% din suprafaţa agricolă este convertită la practica agriculturii ecologice), dar se anunţă a fi o componentă dominantă în viaţă rurală. Această schimbare este stimulată  mai ales  în ultimul timp, în foarte mare măsură, de embargourile impuse de Rusia. Produsele agricole tot mai mult îşi vor face loc pe piaţa comunitară. Dacă piaţa rusească înghiţea tot ce i se propunea, pe piaţa europeană se merge cu calitatea, dar calitatea  pentru produsele agricole înseamnă agricultură ecologică, care trebuie s-o deprindem.

Una din manifestările agriculturii ecologice este utilizarea fertilizanţilor şi îngrăşămintelor minerale  (chimice) în măsuri tot mai mici şi utilizarea pe larg a deşeurilor animaliere, a resturilor plantelor agricole şi celor biodegradabile.

Acest termen şi această tehnologie nu trebuie să sperie,  trebuie să ne pregătim începînd cu grădina de lîngă casă. Terenurile de pe lîngă casă, din intravilan sunt suficiente pentru „mica agricultură ecologică”, care poate fi o sursă stabilă pentru familii cu produse agricole de calitate. Tot ea ar fi o bună scoală pentru „agricultura mare”, din extravilan.

Nu voi spune nimic nou, dacă voi aminti, că în urma reformei agrare nereuşite fermele de bovine, porcine, ovine şi a. în  mare parte s-au mutat în sate umplîndu-le cu deşeuri animaliere pînă peste se poate.

Această situaţie solicită eforturi majore pentru a menţine localităţile noastreîntr-o stare salubră şi acceptabilă din punct de vedere sanitar. Gestionarea incorectă  a acestor deşeuri ne face să pierdem  dublu: şi economic dar şi ecologic.

Soluţia vine din partea „micii agriculturi ecologice”, care  propune un sistem eficient de reducere şi reciclare a deşeurilor menajere organice în condiţiile casnice şi în gospodăriile ţărăneşti prin compostare.

Cea mai eficientă modalitate de a reduce cantitatea de deşeuri biodegradabile, ce încă se depozitează in gropi de gunoi, este compostarea domestică. Compostarea este cea mai bună opţiune întrucât elimină generarea deşeurilor şi nevoia de a le depozita. Totodată acest lucru este în conformitate cu principiul european al eliminării deşeurilor cit mai aproape de locul de producere – gradina, curtea etc. Statisticile şi experienţa unor ţări dezvoltate arată că este posibilă separarea şi compostarea a peste 90 % din cantitatea totală de deşeuri organice, demonstrând astfel eficienţa ridicată a acestei metode. Iată unde este sursa de îngrăşăminte.

În localităţile rurale ale republicii, unde avem circa 400 mii de gospodării,  mai mult de jumătate din cantitatea de deşeuri menajere generată de acestea  este formată din resturi alimentare, vegetale şi resturi de grădină. Aceasta este de fapt fracţia organică din deşeuri. Resturile alimentare şi de la curăţirea  copacilor (vegetaţiei, în general) constituie până la 60% din deşeurile menajere din zonele suburbane  şi din localităţile rurale. În gospodării, mai mult de 50% din deşeuri sunt  organice.

Această fracţie a deşeurilor menajere este cea mai mare şi foarte des ea ajunge în depozitele de deşeuri, la gropile de gunoi sau este arsă, cauzând o poluare importantă  mediului. Ca alternativă, putem transforma această materie organică în compost, un bun îngrăşământ pentru sol şi culturile vegetale de pe terenurile de lîngă casă.

Prin practicarea compostării în gospodărie vom învăţa ce este „mica agricultură ecologică”, vom găsi o soluţie la problema deşeurilor, în special la cea a materiei organice, vom reduce cantitatea de deşeuri la sursă şi implicit vom reduce nevoia de colectare, transport şi tratare a deşeurilor, diminuând astfel costurile gestiunii. Să ne învăţăm să practicăm compostarea.

Şi totuşi, ce este compostul?

Compostul, ca rezultat final al procesului de descompunere organică, este un material stabil şi igienic, similar cu humusul din pădure, care poate fi folosit ca şi îngrăşământ natural, evitând astfel necesitatea utilizării îngrăşămintelor chimice. El este adăugat pe sol pentru a îmbunătăţi proprietăţile acestuia din urmă.

Adăugarea de compost pe sol este considerată ca fiind un mod natural de a‐i creşte fertilitatea. Compostarea poate avea loc în interiorul unei grămezi mari de deşeuri organice, dar în general este mai practic să folosim o cutie de compost sau o groapă special amenajată (www.inseco.gov.md).

Astfel, laboratorul agriculturii ecologice îl putem avea chiar alături de noi, în grădina şi livada casei.

Tot aici la acest subiect,  vreau  să amintesc sătenilor noştri că legislaţia naţională de mediu interzice arderea deşeurilor de orice provenienţă.

Inspectoratul Ecologic de Stat vine cu îndemnul:

Să fim înţelepţi, să salvăm şi natura şi să ne asigurăm  şi bunăstarea cu produse ecologice.