Pămîntul (sau Terra, uneori numită Planeta Albastră) este a treia planeta ca distanţă faţă de Soare în sistemul nostru solar şi a cincea ca dimensiune.

Datorită unor condiţii favorabile specifice Pămîntului (învelişul gazos protector, prezenţa oxigenului în atmosferă, existenţa apei, temperaturi în limite moderate) a fost posibilă apariţia şi întreţinerea vieţii. Însă, modul  de viaţă    adoptat de oameni în ultima perioadă  s-a dovedit a fi nechibzuit și defectuos.

Solul, sau  învelișul viu al Planetei este un organism viu, în care se desfăşoară o viaţă intensă şi în care s-a stabilit un anumit echilibru ecologic. Deşertificarea este procesul de degradare a terenurilor provocată de variaţiile de climă şi impactul uman. Cele mai evidente efecte ale deşertificării sunt degradarea pădurilor şi scăderea producţiei de alimente. Unul din principalele instrumente de combatere a răspândirii deşertificării este plantarea de arbori şi alte plante care reţin apa şi menţin calitatea solului.

Din an în an calitatea aerului este influenţată tot mai mult  de emisiile de la transportul auto, cazangerii şi a industriei de construcţie, iar în localităţile rurale, de emisiile de la întreprinderile mici: mori, fabrici de vin, brutării, cariere,  precum şi cele din sursele casnice, emisiile de noxe în atmosferă sunt în creştere, ponderea  semnificativă revenindu-i surselor mobile (creşterea numărului unităţilor de transport şi respectiv consumului de carburanţi).

În 1970, în urma eforturilor senatorului american Gaylord Nelson, s-a ajuns la concluzia că e cazul să se facă ceva pentru a se atrage atenţia asupra pericolelor ce pot fi provocate de degradarea mediului înconjurător. Aceasta în condiţiile în care nimănui nu-i păsa de acest aspect şi de efectele pe termen generate de influența acerbă asupra mediului înconjurător.

Astfel, la 22 aprilie 1970 în San Francisco, S.U.A. a avut loc una dintre primele manifestaţii ecologiste de anvergură la care au participat milioane de oameni, care au protestat împotriva abuzurilor faţă de mediu şi resursele acestuia.

Protestul a avut un mare impact asupra întregii lumi şi, treptat cu timpul, tot mai multe state au preluat această zi ca o sărbatoare a Naturii. 40 de ani mai târziu, 200 de milioane de oameni din peste 140 de ţări ale lumii participă într-un mod sau altul la ceea ce a devenit cunoscut ca ,, Ziua Pământului ”, fiind celebrată naşterea Mişcării moderne a grijii  pentru starea mediului.

În prezent, de acest gen,  activează peste 4000 de organizaţii nonguvernamentale din 170 de ţări ale lumii. Reţeaua Ziua Pământului instituită cu prilejul celebrării acestei importante Zile cuprinse în “Calendarul evenimentelor de mediu” include multe tipuri de organizaţii din diferite domenii de activitate, care promovează acţiuni cu scopul de a conştientiza populaţia şi de a favoriza participarea publicului în acţiunile ecologice. Aceste acţiuni în masă contribuie la ridicarea nivelului cunoştinţelor ecologice şi creează condiţii pentru colaborări naţionale şi internaţionale.

Inspecţia Ecologică Orhei, fiind o subdiviziune a IES în teritoriu are misiunea să promoveze politica de mediu în teritoriul, cât şi respectarea cerinţelor legislaţiei ecologice. În raionul Orhei pe parcursul ultimilor ani au fost construite 13 rampe pentru acumularea băligarului, care ulterior se foloseşte ca fertilizant cu încorporarea în sol  pe câmpurile primăriilor raionului Orhei.

Guvernul R Moldova  întreprins un şir de măsuri pentru a ameliora distrugerea stratului fertil de sol pe întreg teritoriul republicii. Raionului Orhei i-au fost alocate sume enorme din bugetul de stat destinate împăduririi terenurilor degradate, alunecărilor de teren, râpilor, solurilor slab fertile. Anual, se sădesc pe terenurile degradate 350-360 ha de păduri pentru a stopa procesul de degradare a solului.

În Raionul Orhei Ziua Pămîntului va fi  marcată prin activităţi de salubrizare, plantare, amenajare a teritoriului, activităţi de informare, concursuri etc.

Diana VASILACHE, inspector superior,

Inspecția Ecologică Orhei