Ziua de 22 aprilie este recunoscută în toată lumea ca fiind Ziua Pământului, ziua când este adus în atenţia tuturor, mai mult decît în oricare altă zi importantă pe care oamenii trebuie să o acorde protecţiei mediului înconjurător. Această tradiţie se păstrează din 1970, cînd senatorul american Gaylord Nelson a propus stabilirea unei zile în care să ne amintim de importanţa şi valoarea inestimabilă a mediului înconjurător.

           În fiecare an, mii de specii de plante, animale şi insecte sunt înscrise pe lista celor aflate în pericol de dispariţie. Ecosistemele sunt deosebit de fragile, iar lipsa unei verigi din lanţ (a unei specii) poate avea ca efect destrămarea întregului sistem.

     Schimbările climatice afectează în mod direct plantele, sursa de viaţă si oxigen. Numite şi “aurul verde”, numeroase plante nu mai reuşesc să facă faţă temperaturilor schimbătoare şi diferenţelor tot mai accentuate de la un sezon la altul. 

În ultimele decenii s-au folosit pe scara largă soiuri de plante modificate genetic pentru a face faţă creşterilor demografice. Grîul, porumbul, orzul, nautul, lintea, floarea soarelui şi toate soiurile de plante care hrănesc de mii de ani omenirea au ajuns în stadiul în care nu mai pot ţine pasul cu schimbările climatice, recoltele fiind tot mai scăzute de la un an la altul. Modificările genetice făcute cu scopul de a creşte recoltele au dus, paradoxal, la pierderea rezistenţei plantelor la condiţiile aspre de mediu.

Suprafaţa totală a fondului funciar al raionului Glodeni constituie 75 417, 7 ha, inclusiv 56,880 ha – terenuri agricole, păşuni – 11,028 ha, plantaţii multe anuale – 3,100 ha.

Factorii ce contribuie la înrăutăţirea stării ecologice a resurselor funciare în primul rînd: minimalizarea întroducerii pe terenurile arabile a îngrăşamintelor organice şi minerale, mărirea suprafeţelor cu culturi tehnice, în special floarea soarelui, rapiţă, practicarea aratului, semănatului de-a lungul pantelor.

Micşorarea suprafeţelor de fîşii forestiere de protecţie a cîmpurilor.

În anul curent nu sa efectuat plantarea fâşiilor forestiere pe câmpuri şi de asemenea pe terenurile degradate şi supuse alunecărilor.

Starea ecologică a păşunilor  (11 000 ha) în raion lasă de dorit, şeptelul de 20 000 de animale depăşeşte cu mult normativul şi în timpul păşunatului intensiv păşunile sînt deteriorate.

Irigarea terenurilor se efectuează pe suprafeţe mici pînă la 2-3 ha de către persoanele fizice la cultivarea legumelor cu instalaţii de capacitate mică.

În majoritatea cazurilor bazinele acvatice sunt arendate şi în zonele riverane de protecţie sunt sădiţi arbori, fâşii de protecţie

Învelişul de sol constituie unul din cele mai importante resurse naturale, principala bogăţie naţională a Moldovei. Bunăstarea noastră depinde direct de faptul cît de raţional exploatăm  solurile.

So1u1 este suportul mediului de viaţă pentru plante şi animale, este depozitarul de resurse energetice, care pot fi reînnoite, este acumulatorul de substanţe nutritive şi de apă. Solul reprezintă un bun naţional, averea inestimabilă a întregului popor, care, indiferent de forma de proprietate, trebuie să fie folosită corespunzător intereselor dezvoltării economiei naţionale în conformitate cu prevederile legislaţiei in vigoare. Gospodărirea raţională a solului înseamnă combinarea tehnologiilor şi activităţilor în aşa mod, în cît să se asigure concomitent: bioproductivitatea, securitatea alimentară, protecţia calităţii solului, viabilitatea economică şi socială. Menţinerea ре termen lung a capacităţii de producere a solului, sporirea fertilităţii lui sunt sarcinile strategice primordiale ale întregii societăţi. De atitudinea noastră faţă de sol depinde situaţia economică a ţării. Prin urmare, fiecare cetăţean, fiecare deţinător de terenuri şi agent economic, trebuie să fie informat despre starea de calitate a solurilor şi să participe activ 1а realizarea măsurilor necesare pentru protecţia şi sporirea fertilităţii acestora.

Factorul principal аl degradării învelişului de sol este eroziunea. Suprafaţa totală a terenurilor erodate slab constituie circa 15,515 ha, erodate mediu – 4,897ha, puternic erodate – 178 ha. Suprafaţa solurilor erodate s-a majorat ре parcursul a 30 de ani.

La capitolul salubrizare IE Glodeni, începînd cu 22.03.2013 şi pîna pe 22.05.2013 în localităţile raionului se desfăşoară acţiuni de salubrizare şi amenajare a localităţilor. Inspectorii IE Glodeni în comun cu autorităţile publice locale, poliţia raionului Glodeni efectuează raiduri de salubrizare prin localităţile primăriilor din raion.

În rezultatul efectuării raidurilor de salubrizare au fost depistate cazuri negative la depozitarea deşeurilor de diferită provenenţă pe terenuri neurorizate de către unii cetăţeni a localităţilor, şi anume: au fost depistate 30 gunoişti stihiinice formate pe terenuri neutorizate cu suprafaţa totală 8,8 ha. .

Au fost întocmite 15 acte de control în care au fost date indicaţii obligatorii pentru lichidarea gunoiştilor stihiinice.

De la începutul desfăşurării acţiunilor de salubrizare şi pînă în prezent au fost lichidate 14 gunoişti stihiinice formate pe o suprafaţă 4,7 ha, volumul deşeurilor evacuate din locurile neautorizate constituie 7,270 m.c., au fost depistate 18 cazuri negative de  încălcare a legislaţiei ecologice de către unii cetăţeni  pe care au fost întocmite 18 procese verbale conform Codului Contravenţional, s-au aplicat amenzi în sumă de 4000 lei, care au fost achitate în suma de 2000 lei.

S-au amenajat pînă în prezent 7 gunoişi autorizate. Sunt efectuate lucrări de amenajare a străzilor, drumurilor, fîntînilor de mină, izvoarelor, cimitirelor, bazinelor acvatice, râuleţelor.

Permanent se conlucrează cu mass-media în legătură cu publicarea anunţurilor la conlucrarea cu cetăţenii raionului cu privire la desfăşurarea activă a acţiunilor de salubrizare şi amenajare a localităţilor.

 Vitalie  MAHU, Inspector Şef  IE Glodeni