Meleagul sorocean este unul foarte atractiv. Mai întâi, pentru că Soroca a înscris adevărate pagini de glorie în istoria Ţării Moldovei, pentru că ne aminteşte de voievozi şi oşteni ai Moldovei care au ştiut să apere acest pământ binecuvântat. Ştefan cel Mare a ridicat aici prima cetate, de pământ. Petru Rareş a zidit-o din piatră. Peste cinci secole noi am edificat Lumânarea Recunoştinţei, lângă care, vorba lui Ion Druţă, “suntem cu toţii simple ramuri ale veşnicului copac mioritic”. În toamna anului 2006, la Soroca a fost instalat şi monumentul lui Ştefan cel Mare. Între aceste evenimente încape întreaga istorie a Sorocii.

Natura şi istoria au oferit Sorocii un potenţial turistic pe care, pur şi simplu, suntem obligaţi să-l valorificăm. Cetatea Soroca,  Lumânarea Recunoştinţei, Mănăstirea Cosăuţi, Mănăstirea Rudi, Arcul Geodezic Struve, Râpa lui Bechir – sunt doar câteva dintre reperele turistice ale ţinutului sorocean. Pe teritoriul administrativ al raionului sunt amplasate 11 obiecte ce fac parte din fondul ariilor naturale protejate de stat – monumente ale naturii geologice, paleontologice, hidrologice, rezervaţii naturale, rezervaţii peisagistice.

Monumentul geologic Râpa Bechir are o lungime de 8-10 km, cu o adâncime de 100 m şi o lăţime maximă la deltă de 375 m, care se întinde pe o suprafaţă de 46,0 ha. În partea inferioară a micului afluent al Nistrului la sud de or. Soroca, în peretele abrupt al râpii apar la zi depozitele cenomaniene badonine (formaţia de Podolia). Pantele defileului s-au format din depuneri cretacice, tortoniene şi sarmatice, dar şi din terase, care datează cu epoca glaciară. Acest loc este cunoscut şi pentru că, chiar în partea sa de mijloc, se află „chilia călugărului” sau Peştera lui Bechir, săpată în piatră. Conform legendei, care circulă prin partea locului, în această peşteră câteva secole în urmă trăia un călugăr pustnic. Duminica dânsul apărea în faţa mulţimii adunate în valea Defileului şi le citea predici. În interiorul celulei sunt cioplite în piatră o masă, o firidă pentru icoană şi candelă şi chiar un beci.

Locul este frecventat de localnici şi turişti, iar urme ale acestora pot fi găsite, de asemenea, la fiecare pas. Aceste „urme ale civilizaţiei”, care ştirbesc foarte mult din frumuseţea zonei şi din ineditul peisajului, i-au făcut pe un grup de voluntari ai oraşului Soroca să-şi aducă aportul la igienizarea acestui loc de atracţie turistică.

Domnul Igor Vlas, originar din Soroca, care de mai bine de un deceniu locuieşte în Franţa, a venit în ospeţie la baştină înainte de sărbătorile de Paşte. Ieşind cu familia la o plimbare prin preajma  oraşului, la Peştera lui Bechir, a rămas frapat de atitudinea neglijentă a vizitatorilor acestor locuri minunate dăruite de Dumnezeu. Urmărind scopul  nobil de a da un exemplu frumos localnicilor,  dumnealui s-a adresat Inspecţiei Ecologice Soroca cu propunerea de a-şi aduce aportul la curăţarea acestei zone. Astfel, pe data de 20 aprilie, 2012 un grup de voluntari în frunte cu dl Igor Vlas, înarmaţi cu pungi şi mănuşi, au venit şi au adunat deşeurile aruncate aici.   Materialele necesare, cât şi transportul pentru evacuarea deşeurilor acumulate au fost asigurate de către Inspecţia Ecologică Soroca, care a apelat în acest scop la Serviciul de amenajare şi înverzire al Primăriei oraşului Soroca.

„Există o întreagă comunitate de oameni care doresc binele oraşului, binele raionului şi un mediu mai curat. Dorinţa mea este ca oraşul Soroca să fie mai curat şi mai amenajat. Încet, pas cu pas se va atinge acest obiectiv, însă pentru aceasta trebuie să construim mentalităţi si obişnuinţe care nu întotdeauna sunt pozitive. Asta înseamnă că de fiecare dată cei cu iniţiativă trebuie să corecteze ceea ce alţii au făcut sau fac greşit”, afirmă dl Igor Vlas.

Organizatorii speră astfel ca toţi cei care vor veni în vizită pe aceste locuri să conştientizeze cât de important este păstrarea unui mediu curat şi abordarea unui comportament civilizat.

Bencheci Maria, inspector principal IE Soroca