Interviu cu dl Constantin CRÎȘMARU,

șef adjunct al Inspectoratului Ecologic de Stat .

D.O.: Stimate dl Constantin CRÎȘMARU, Ziua Mondială a Apelor,  se consemnează la 22 martie, de toate structurile de mediu, dar și de organele administrației publice locale.

Cu ce activități va întîlni IES această zi.

C.C.: Ziua Mondială a Apei este o inițiativă stabilită în cadrul Conferinței pentru Mediu și Dezvoltare a Națiunilor Unite din anul 1992, desfășurată la Rio-de –Janeiro. Consacrarea de așa nivel vorbește despre importanța apei pentru om, societate, pentru natură și conservarea biodiversității și despre gravitatea problemelor generate în jurul apei. Cu ocazia acestei zile IES declanșează Acțiunea concurs „Rîu curat de la sat la sat” pe întreg teritoriul Țării.

D.O. De ce resurse de apă  beneficiază Republica Moldova la moment?

C.C.: Republica Moldova deține cca  3600 rîuri şi rîuleţe cu o lungime de peste 16 mii km, 4500 lacuri naturale şi bazine artificiale cu suprafaţa de 41 mii 300 ha cu un volum de circa 1,32 mlrd. m3., amplasate pe cursurile şi construite în albiile acestora, ape subterane cca 5000 fîntîni arteziene și circa180000 fîntîni cu alimentare din apele freatice.

Cele mai importante artere acvatice ale Republicii Moldova sunt riurile mari Nistru (652 km), Prut (695 km) si Raut (286 km), cu un volum total de apa mediu multianual de curgere de circa 13,6 km³ pe an şi suprafaţa bazinelor 19070 km² şi 7990 km². Cele mai mari lacuri naturale sunt situate pe cursul rîului Prut (Beleu – 9,5 km², Dracele – 2,65 km², Rotunda – 2,08 km², Fontan – 1,16 km²), fluviului Nistru  (Bîc – 3,72 km², Roş – 1,6 km², Nistru Vechi – 1,86 km²). Cele  mai mari bazine artificiale: Costeşti – Stînca pe rîul Prut (59,0 km²), Dubăsari pe fluviul Nisru (67,5 km²) şi Ghidighici pe rîul Bîc ( 6,8 km² ). Această reţea de bazine acvatice  asigură aprovizionarea cu apă potabilă şi tehnică, pentru irigaţie, navigaţie şi în alte scopuri.

De alimentarea  cu  apă potabilă prin sisteme centralizate beneficiază 81% din populaţia urbană şi numai 17% de locuitori în mediul rural.

Principala sursă de aprovizionare cu apă o reprezintă apele de suprafaţă din care se alimentează majoritatea populaţiei. Captările de  apă  se efectuează:  din  rîuri  –  550  mii  m³/zi;  din resursele subterane – 241,9 mii m³/zi. Municipiile Chişinău şi Bălţi, oraşele Soroca şi Rezina  se  alimentează din r. Nistru. Pentru 8 oraşe:  Briceni,  Edineţ, Cupcini,  Glodeni, Ungheni, Leova, Cantemir şi Cahul, apa se captează din r. Prut.  Staţiile  de  tratare  nu  corespund  cerinţelor actuale, atît în privinţa tehnologiei de tratare, cît şi a stării fizice a construcţiilor şi utilajelor. Este nevoie de investigații majore.

D.O.: Care sunt sursele principale care duc la poluarea apelor de suprafață, dar și subterane?

C.C.: Poluarea apelor de suprafaţă şi celor subterane este provocată  de sectorul gospodăriei comunale (staţiile de epurare, apele uzate, deversările apelor neepurate din sistemul comunal, managementul neadecvat al deşeurilor menajere solide în toate localităţile),  sectorul agrar (dejecţiile animaliere acumulate în acumulatoare, depozitele de pesticide  etc.) şi sectorul energetic, alte surse, care prezintă focare de poluare continuă. Apele meteorice rezultate în urma precipitaţiilor antrenează atât ape uzate de diferite tipuri, cît şi deşeuri, îngrăşăminte chimice, pesticide şi în momentul ajungerii în receptor conţin un număr mare de poluanţi.

În cele mai multe cazuri  apele uzate se evacuează fără purificare în majoritatea localităţilor republicii, cum ar fi oraşele: Soroca, Rezina, Cantemir, Cimişlia, com Bubuieci din mun. Chişinău şi altele.

Sondele aflate la balanţa agenţilor economici nu întotdeauna se întreţin la nivelul cerinţelor sanitaro – igienice, pentru reparaţiile curente şi diagnosticarea tehnică, nu se investesc mijloace financiare necesare. O mare parte din sondele aflate în gestiunea autorităţilor administraţiei publice locale se exploatează în lipsa autorizaţiilor de folosinţă specială a apei. În procesul exploatării primăriile întâmpină  un şir de dificultăţi, inclusiv de ordin financiar, cu privire la întreţinerea sondelor, proiectarea şi construcţia reţelelor de canalizare şi epurare a apelor menajere a localităţilor rurale, precum şi la autorizarea lor în modul stabilit. În bugetele locale nu sunt prevăzute surse financiare pentru perfectarea paşapoartelor tehnice şi avizelor necesare pentru obţinerea autorizaţiei de folosinţă specială a apei.

O influenţă mare asupra calităţii apelor naturale o au evacuările de ape uzate neepurate sau insuficient epurate de la  staţiile de epurare a oraşelor în receptorii naturali. Cele mai mari volume de ape uzate neepurate provin de la sistemele de canalizare ale localităţilor.

Actual în republică de către Inspectoratul Ecologic de Stat sunt luate la evidenţă 150 complexe şi ferme animaliere. În majoritatea cazurilor fostele complexe animaliere sunt renovate pentru funcţionare fără revizuirea stării tehnice a instalaţiilor hidrotehnice, care sunt o sursă de poluare a resurselor acvatice. Complexele animaliere sunt amplasate în majoritatea cazurilor în zona de protecţie a rîurilor. Este actuală problema poluării de la sectorul casnic rural, unde deşeurile animaliere sunt împrăştiate pretutindeni, provocînd impact sporit asupra apelor freatice.

D.O.:  Stațiile de epurare a apelor uzate, la rîndul lor pot servi drept surse puternice  de poluare a apelor?

C.C.: Staţiile de purificare a apelor uzate în sistemul de protecţie a resurselor acvatice ocupă unul din cele mai importante locuri. Eficienţa instalaţiilor în funcţiune este supravegheată de laboratoarele ecologice, proprii, dar și a Inspectoratului.

Pe parcursul anului s-a urmărit starea funcţională a instalaţiilor de epurare, volumele evacuate şi concentraţiile de nocivităţi. Rezultatele s-au comparat cu reglementările cuprinse în autorizaţia de folosinţă specială a apelor (DLA) pentru beneficiarii care dispun de aceste normative şi cu CMA în lipsa normativului reglementat. În rezultatul controalelor s-a stabilit că beneficiarii continuă să reducă numărul autocontroalelor asupra eficienţei de funcţionare a instalaţiilor de epurare, fapt ce duce la nerespectarea prevederilor  actelor legislative şi neexecutarea obligaţiunilor impuse în vederea menţinerii în stare de funcţionare a instalaţiilor de epurare conform regulilor şi instrucţiunilor de exploatare.

Actualmente staţiile de epurare a apelor uzate construite prin anii 90 sec. XX,  atît în sate  cît şi în oraşe, sunt distruse şi au un grad sporit de uzură a construcţiilor. La aceasta a dus şi reducerea esenţială a volumelor de ape uzate, transmiterea staţiilor de purificare în gestiunea autorităţilor administraţiilor publice locale, care nu dispun de personal profesionalist cu experienţă şi de investiţii necesare. Majoritatea SEB-urilor lucrează la indici foarte reduşi, necesită reconstrucţie cu modernizare tehnologică  a treptelor de epurare

De mai mulţi ani nu se soluţionează problema epurării apelor uzate în  oraşele  Soroca, Rezina, Criuleni, Cantemir, Comrat, Cimişlia.

Rămîne îngrijorător situaţia ecologică creată de apele uzate neepurate evacuate din or. Soroca în fluviul Nistru, or. Cantemir în r. Prut, or. Cimişlia în r.Cogîlnic, or. Rezina în fluviul Nistru, or. Străşeni în rîul Bîc, rl. Taraclia, s. Tvardiţa în r. Kirghij-Kitai.

O problemă importantă care există în procesul de epurare a apelor uzate şi influenţează semnificativ asupra mediului ambiant este lipsa instalaţiilor moderne de prelucrare a nămolurilor formate în cadrul epurării apelor uzate.

D.O.: De ce a fost elaborată o nouă Lege a apelor?

C.C.: Codul Apelor vechi, dar încă în vigoare, este un act normativ cu caracter special,  care prevede norme juridice  ce reglemetează relaţiile apărute între beneficiarii de apă cu privire la potecţia şi folosirea raţională a obiectivelor acvatice şi resurselor acvatice. Acest act normativ va fi abrogat din 26.10.13, prin Legea Parlamentului nr. 272 din 23.12.11, publicată în Monitorul Oficial nr. 81 din 26.04.12, art. 264.

Prin urmare la data 26.10.13 va intra în vigoare Legea Apelor care va reglementa în detaliu modalităţile şi mijloacele de protecţie a resurselor acvatice,  inclusiv modalităţile de folosire a obiectivelor acvatice, conform sistemelor baziniere și modificărilor regimului de proprietate.

D.O.:  Inspectoratul are un program de participare?

C.C. :  Pentru această zi,  Inspectoratul Ecologic de Stat va întreprinde următoarele acţiuni:

–          salubrizarea fîşiilor şi zonelor de protecţie a resurselor acvatice (rîuri, rîuleţ, izvoare, etc. – acţiuni practice),

–          efectuarea raidurilor în zonele de protecţie a obiectivelor acvatice,

–          desfăşurarea orei ecologice în instituţiile de învăţămînt preuniversitare,

–          publicacarea în presa locală a materialelor tematice.

D.O.:  Cînd veți pune capăt  spălării automobilelor pe malurile rîului Bîc. Ce se întreprinde?

C.C.: Impactul ecologic asupra r. Bîc în rezultatul spălării automobilelor, este semnificativ și  IES cu subdiviziunile sale teritoriale, în comun cu reprezentanţii Poliţiei Rutiere,  în baza planurilor comune de activitate, regulat efectuează raiduri de contracarare a acţiunilor de spălare a automobilelor în apele rîului sau în preajma lui. Pe parcursul anului 2012 au fost încheiate persoanelor fizice 98 procese-verbale cu privire la contravenţii în temeiul art. 109 alin. 3 al Codului Contravenţional al R.Moldova.

La moment săptămînal, inspectorii Agenţiei ecologice Chişinău fac raiduri de contracarare a spălării automobilelor în zona de protecţie a r. Bîc.

D.O.:  Ca instituție specializată ce propuneți pentru protejarea apelor de la poluare?

C.C.: Se propun mai multe măsuri de ordin financiar,  organizatoric, tehnologic, dar ce ține de noi, accentul va fi pus pe respectarea legislației.

Pentru prevenirea şi stoparea poluării apelor subterane şi de suprafaţă este necesar de întreprins următoarele:

• Reglementarea la nivel de program a problemei privind forarea, funcţionarea, conservarea şi tamponarea fîntînilor arteziene;
• În scopul neadmiterii poluării apelor subterane de lichidat prin tamponare prizele subterane ce nu au perspective de utilizare;
• De modernizat şi dezvoltat baza analitică a monitoringului şi trecerea la standardele europene de control a calităţii apei uzate;
• De elaborat politici locale de alimentare cu apă şi canalizare;
• De accelerat implementarea „Programului de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din Republica Moldova pînă în anul 2015”;
• De promovat programe comune cu ţările din bazinul Dunării şi Nistrului în vederea protejării mediului;
• De promovat sisteme locale de canalizare pentru instituţiile publice din comunitate;
• De colectat şi de epurat apele meteorice din toate terenurile posibile;
• De elaborat la nivel naţional un mecanism de instruire şi perfecţionare continuă a cadrelor în domeniul serviciului de apă şi canalizare;
• De instruit primarii şi gestionarii serviciilor de apă în problemele ce ţin de aprovizionarea cu apă şi canalizare a localităţi;
• Instituţiile responsabile de segmentul managementului apei în Republica Moldova în comun cu comunitatea  ştiințifică să elaboreze Concepţia de dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, care ar include alimentarea cu apă a localităţilor republicii din apele de suprafaţă şi de tranzit, minimalizând folosirea apelor subterane;
• Soluţionarea utilizării nămolului şi sedimentului de la staţiile de epurare biologică a apelor uzate, spălătoriile auto şi staţiile de epurare a apleor meteorice;
• Implementarea unui regim eficient de exploatare a fîşiilor riverane de protecţie a apelor, împădurirea acestora şi evidenţa inundaţiei localităţilor şi a terenurilor agricole.

Cam acestea ar trebui de întreprins.

D.O.: Stimate Domnule Constantin CRÎȘMARU,  Vă mulțumesc pentru cele comunicate și Vă doresc ca acest eveniment de mediu să fie unul rezultativ în activitatea Dumneavoastră.

 Pentru  conformitate, Dumitru OSIPOV,

șef, secție sinteze informaționale, IES