Urmare studierii materialelor prezentate de către Î.S. „Calea ferată din Moldova” (Î.S. CFM), ieşirii la faţa locului din data de 28.06.2012, s-a constatat, că construcţia tronsonului de cale ferată Cahul – Giurgiuleşti şi exploatarea lui ulterioară temporară au evidenţiat un şir de insuficienţe.
De menţionat, că Ministerul Mediului la diferite etape a înaintat propunerile, obiecţiile, prescripţiile, indicaţiile expuse în avizele expertizei ecologice de stat la proiectul de execuţie, scrisorile Ministerului 
Mediului în adresa Guvernului RM (la nr.1220-263 din 16.07.2010), Ministerului Transportului şi Infrastructurii Drumurilor (nr.01-07/890 din 10.05.2010), Consiliul raional Cahul (nr.01-07/1287 din 29.06.2010), Î.S. „Calea ferată din Moldova”(avizele expertizei ecologice nr.01-05/881 din 05.06.2007, nr.05-07/1402 din 10.09.2007, nr.05-5-3372/1233 din 02.11.2009, )
Au rămas pînă în prezent nesoluţionate de către Î.S. „Calea ferată din Moldova” următoarele probleme evidenţiate de către Ministerul Mediului, şi anume:
1. Lucrările de extragere a pămîntului mineral şi recultivarea carierelor s-a efectuat de către Î.S. „Calea ferată din Moldova” fără a dispune de actele minier-juridice: procesul-verbal al Comisiei de Stat pentru aprobarea rezervelor de substanţe minerale utile, actul de transmitere a zăcămîntului pentru valorificarea industrială aprobat de Ministerul Mediului, proiectul perimetrului minier şi actul de certificare a perimetului minier eliberat de Inspectoratul de Supraveghere Tehnico-Minieră, materialele de atribuire a terenurilor pentru amplasarea carierei şi alte acte şi coordonări prevăzute de actele legislative şi normative, fără avizul expertizei tehnico-miniere şi expertizei ecologice de stat la documentaţia de proiect.
2. Lucrările de excavare au fost efectuate cu mari abateri de la cerinţele actelor legislative şi normative din domeniul subsolului şi domeniul minier, ceea ce a condus la formarea unor excavaţii miniere care pot fi recultivate cu mari dificultăţi. Marginile (pereţii laterali) ale acestor cariere sunt de mare înălţime, fără trepte, ceea ce provoacă surparea rocilor, inclusiv şi a solului fertil şi este imposibilă recultivarea unor sectoare ale acestor margini ale carierelor. Ca exemplu, recultivarea carierei din s. Colibaşi practic este imposibilă din cauza marginilor cu înălţime mare, fără trepte. Aplatizarea pereţilor carierei pentru recultivare este imposibilă din cauza aflării în nemijlocita apropiere de traseul auto Cahul – Giurgiuleşti dintr-o parte şi terenurilor agricole private din altă parte. De asemenea nerecultivate au rămas marginile (pereţii) carierelor care sunt greşit considerate de Î.S. „Calea ferată din Moldova” ca recultivate.
3. Nu există o informaţie clară şi veridică a volumului de pămînt mineral extras din fiecare carieră, suprafeţelor carierelor formate în urma lucrărilor miniere, volumului solului fertil decopertat şi modul de folosire a acestui sol, suprafeţelor terenurilor recultivate, costului tuturor lucrărilor miniere, inclusiv şi de recultivare etc.
4. Actele nr.nr.1-4 din 2.09.08, nr.5 din 1.11.08, nr.6 din 1.12.08 şi nr.7, semnate de primarii localităţilor din raionul Cahul (Crihana Veche, Manta, Vadul lui Isac, Colibaşi, Slobozia Mare) de confirmare a finalizării lucrărilor de recultivare a carierelor şi reîntoarcere primăriilor a terenurilor recultivate cu sădirea arborilor şi arbuştilor din contul ÎS CFM nu cuprinde toate primăriile unde a fost extras pămînt mineral şi sunt întocmite cu încălcarea prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.404 din 09.06.94 despre aprobarea principiilor de bază pentru reabilitarea terenurilor degradate. Notă: Potivit Hotărîrii Guvernului nr.404 din 09.06.94, este necesar de întocmit procesul-verbal privind recepţia-transmitrea terenurilor restabilite care conţine informaţia despre perioada de efectuare a lucrărilor de restabilire, suprafaţa, caracteristicile pedologice şi ameliorative a terenurilor, grosimea stratului fertil pînă la degradare – cm, conţinutul humusului pînă la degradare – %, şi după restabilire -%, nivelul apelor subterane – cm, conţinutul sărurilor în roca de aşternere – % şi în stratul de sol fertil; Avizul comisiei privind corespunderea lucrărilor de restabilire executate conform proiectului aprobat, gradul de pregătire a obiectivul pentru efectuarea lucrărilor de restabilire a fertilităţii terenurilor degradate şi folosirea lor în viitor conform destinaţiei. Procesul-verbal se întocmeşte şn trei exemplare. La procesul-verbal se anexează copia terenului restabilit de pe planul terenurilor atribiute la scara 1:10000 şi planul-scchiţă general cu notarea terenului indicat mai sus. Un exemplar se transmite comitetului executiv raional (primăriei), inginerului-şef cadastral, al doilea exemplar – deţinătorului de teren care îl recepţionează şi al treilea- întreprinderii, instituţiei, organizaţiei care transmite terenul.
Recomandări:
1. Întreprinderea de Stat „Calea ferată din Moldova” să asigure elaborarea proiectelor de recultivare (de către firme care dispun de licenţa de proiectare în domeniul minier), inclusiv şi de finalizare a recultivării carierelor deja parţial recultivate.
2. Consider, că în cazurile cînd aplatizarea pereţilor carierei este imposibilă (înălţimea mare, caracterul abrupt, lipsa terenurilor libere împrejurul carierei etc.) se propune de examinat posibilitatea efectuării consolidării pereţilor prin instalarea gabioanelor. Notă: Gabioanele au următoarele avantaje: cheltuieli mult mai reduse a lucrărilor de construcţie, exploatare şi reparaţie a construcţiilor de consolidare; volum minim al lucrărilor de terasament; nu este necesară utilizarea mecanismelor grele de construcţie; flexibilitatea gabioanelor datorată utilizării plasei din sârmă dublu răsucită ceea ce permite instalarea lor păstrând configuraţia profilului transversal şi longitudinal al pereţilor şi al terenului adiacent;performanţe de protecţie a mediului care urmează din capacitatea gabioanelor de creare a unui strat de sol acumulat în golurile gabioanelor, ceea ce contribuie la acoperirea neimpusă (stihinică) cu vegetaţie (arbori, arbuşti);excluderea lucrărilor semnificative de terasament şi folosirea materialelor tradiţionale de beton, beton armat, metal.Construcţiile de gabioane sunt pe larg utilizate pentru combaterea proceselor geologice periculoase, inclusiv şi de surpare a malurilor în majoritatea ţărilor din Europa, de asemenea în Canada, SUA.
3. Dat fiind imposibilă recultivarea carierei din teritoriul satului Colibaşi (amplasată dea lungul traseului Cahul – Giurgiuleşti), se propune efectuarea lucrărilor de consolidare a marginilor (pereţilor) carierei cu folosirea ulterioară prin vânzare-cumpărare, sau darea în arendă pentru diferite construcţii, obiecte industriale etc.
4. Întreprinderea de Stat „Calea ferată din Moldova” pe parcursul construirii, exploatării tronsonului de cale ferată va organiza un monitoring ecologic permanent, de evaluare, identificare a altor terenuri posibil periculoase, în baza rezultatelor căruia va elabora anual măsurile de protecţie a mediului înconjurător, pe care le va prezenta Agenţiei Ecologice Cahul pentru coordonare. Notă: Necesitatea organizării acestui monitoring este dictată de faptul, că construcţia tronsonului de cale ferată şi exploatarea lui se efectuează în lunca Prutului de jos cu valori peisagistice deosebite, care face parte dintr-un complex de ecosisteme naturale constituit din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, Parcul Naţional a Munţilor Măcin, Parcul Natural Insula Mică a Brăilei şi Rezervaţia ştiinţifică Prutul de Jos, care sunt zone de importanţă internaţională, protejate atît de legislaţia Republicii Moldova şi a României, cît şi de Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător în context transfrontieră (Espoo 1991) şi de Convenţia privind zonele umede de importanţă internaţională (Ramsar 1971). Ca urmare, se recomandă ca lucrările de construcţie să fie executate sub supravegherea şi monitorizarea permanentă a reprezentanţilor instituţiilor academice şi de protecţie a habitatului natural în vederea prevenirii distrugerii valorilor peisagistice.
Notă: V. Holban, a participat la şedinţele comisiei interministeriale creată în diversă componenţă pe lîngă Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, la 26.06, 28.06 (la faţa locului), 03.07, 10.07, 12.07, 13.07, 16.07, 17.07, 18.07.2012.
Valeriu HOLBAN,
șef, Direcție expertiza ecologică de stat și autorizații de mediu,
Inspectoratul Ecologic de Stat;
Ştefan STASIEV
Inspector principal
Direcție expertiza ecologică de stat și autorizații de mediu,
Inspectoratul Ecologic de Stat
