Donație de carte la liceul „Mihai Eminescu”, or. Leova.

La 15 mai Șeful Inspecției pentru Protecția Mediului Leova, dnul Vadim Cioric a efectuat o vizită la liceul teoretic „Mihai Eminescu” din or.Leova cu  scopul oferirii unei donații de carte („PĂSĂRILE” ) și  pentru a familiariza elevii din acest liceu cu fauna sălbatică.
Donația a fost oferită  elevilor din clasa a 3-a a liceului condusă de  profesoara  Roșca Stela. Acțiunile de donație de carte vor continua și în alte instituți de învățămînt din raionul Leova.

Biroul de presă, IPM

Braconaj piscicol

 Vladimir RUSU, Inspector principal DCRCP, IPM

Grupul operativ format din inspectori de mediu ai aparatului central al Inspectoratului pentru Protecţia Mediului (IPM) în comun cu inspectorii din inspecţiile teritoriale pentru protecția mediului Rîşcani şi Ştefan Vodă, în zilele de 14 și 15 mai, a efectuat două razii în vederea depistării încălcărilor legislaţiei de mediu în raioanele de sud şi nord ale Țării. În rezultatul acestora s-au întocmit 5 procese-verbale contravenţionale și au fost aplicate amenzi în sumă de 2 700,0 lei. Prejudiciile cauzate de persoanele vinovate, care au fost calculate de agenţii constatatori ai IPM au fost înaintate pentru a fi recuperate în sumă de 3 257 lei. Deasemenea au fost ridicate uneltele interzise pentru pescuit: 25 (douăzeci şi cinci) plase monofilament cu o lungime de 1 250 metri şi 3 (trei) fătci.
Astfel, în toiul nopţii de 15.05.2019 au fost identificate trei persoane, locuitori ai satului Talmaza, care cu o sculă interzisă pentru pescuit de tip “ecran” au capturat din fluviul Nistru 55 peşti de specia caras argintiu, cauzând resurselor piscicole un prejudiciu în sumă de 3 037 lei.
Pe cazul dat, fiecăruia din braconieri s-a întocmit proces-verbal cu privire la comiterea contravenţiei prevăzute de art. 114, alin. 1 din Codul Contravenţional pentru încălcarea prevederilor actelor normative privind folosirea şi protecţia fondului piscicol cu aplicarea a câte 600 lei amendă.
În aceiaşi noapte au mai fost sancționate contravenţional pentru braconaj piscicol încă două persoane, care prindeau pește cu plase din fibre sintetice în fluviul Nistru din preajma satului CioburciU (la momentul depistării aveau prinşi  patru peşti de specia scrumbie de Dunăre). Prejudiciul cauzat resurselor piscicole constituie 220 lei, persoanele în cauză au fost sancţionate cu aplicarea amenzilor a câte 450 lei. Plasele au fost ridicate pentru a fi predate la păstrare depozitului Inspectoratului.
În aceste zile a fost inspectat și acvatoriu lacului de acumulare Costeşti-Stînca şi gura de vărsare a râului Ciuhur. Drept urmare, au fost extrase din apă trei fătci şi douăzeci şi trei plase din monofilament instalate de către persoane necunoscute. Acestea conțineau 25 kg pește de diferite specii, care ulterior a fost predat rețelei de comerţ.

Orășelul European în ospeție la Chișinău

În zilele de 11 și 12 mai, Grădina Publică ,,Ștefan cel Mare și Sfânt” a găzduit un eveniment foarte important pentru Noi. Guvernul a improvizat un orășel cu străzi populate de cele mai diferite entități: societate civilă, agenți economici, autorități publice, instituții și organizații, ambasadele de la Chișinău etc. Toți au grăbit să se prezinte cu ce au mai bun, mai relevant, cu ce îi caracterizează mai rezultativ.
Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului în comun cu instituțiile subordonate s-a prezentat cu mai multe materiale și publicații care cuprind realizările de ultimă oră.
Inspectoratul pentru Protecția Mediului a participat cu un stand completat cu Anuarele Inspectoratului ,,Protecția mediului în Republica Moldova” din ultimii 10 ani.
Sectorul ocupat de Minister a fost vizitat de ambasadorul UE la Chișinău, dl Peter Mihalco.
În ziua de 18 mai, un eveniment similar va fi organizat și în sudul Republicii, la Cahul.

Biroul de presă, IPM

Prohibiție neglijată de braconieri

Vladimir RUSU, inspector principal, DCRCP, IPM

Grupul operativ format din inspectori de mediu ai aparatului central al Inspectoratului pentru Protecţia Mediului (IPM) în zilele de 7 și 8 mai a efectuat o razie în vederea depistării încălcărilor legislaţiei de mediu în raioanele de centru ale Republicii. În rezultat s-au întocmit 4 procese-verbale contravenţionale, fiind aplicate amenzi în suma de 2 400,0 lei. Prejudiciile cauzate de persoanele vinovate și calculate de către agenţii constatatori ai IPM, care au fost înaintate pentru a fi recuperate, constituie 6 540 lei. În cadrul acțiunii au fost ridicate patru plase monofilament (unelte interzise pentru pescuit) cu o lungime de 170 metri şi o barcă gonflabilă.
Astfel, locuitorul s. Dubăsarii Vechi, C. Sergiu, care a pescuit cu o undiţă de fund în Nistru cinci scrumbii de Dunăre în perioada de prohibiţie, a fost amendat și i-a fost întocmit un proces-verbal cu privire la comiterea contravenţiei prevăzută de  art. 114, alin. 1 din Codul Contravenţional. Pentru încălcarea prevederilor actelor normative privind folosirea şi protecţia fondului piscicol, respectivului i-a fost aplicată o amendă în mărime de 12 u.c. (600 lei). Prejudiciul cauzat resurselor biologice acvatice de 290 lei a fost calculat şi înaintat pentru a fi recuperat. Undiţa utilizată a fost ridicată și transmisă pentru păstrare.
După miezul nopţii, în ziua de 8 mai inspectorii de mediu au identificat două persoane, locuitori ai s. Puhăceni, în extravilanul s. Şerpeni, unde, folosind trei plase din monofilament cu o lungime de 140 metri, au capturat 102 (una sută două) scrumbii de Dunăre, cauzând astfel resurselor piscicole un prejudiciu de 5 580 lei, fapt pentru care ambilor li s-a întocmit proces-verbal cu privire la contravenţie conform art. 114, alin. 1 din Codul Contravenţional. Plasele şi barca au fost ridicate, iar peştele a rămas la persoanele contraveniente contra plată.
În scurt timp, nu departe de locul dat, a mai fost depistat un cetățean, locuitor al s. Şerpeni, (C. Alexandru), care la fel, într-o plasă monofilament de 30 metri a capturat 12 peşti de specie scrumbie de Dunăre, cauzând prin acţiunile sale mediului un prejudiciu de 670 lei.
Pe cazul dat, persoanei în cauză i s-a întocmit un proces-verbal cu privire la contravenţie conform de art. 114, alin. 1 din Codul Contravenţional. Amenda aplicată a constituit 12 u.c. (600 lei). Plasa din fibre sintetice cu care pescuia nelegitim a fost ridicată.
Toate sculele ridicate, conform prevederilor Legii nr. 149 din 08.06.2006 privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura au fost predate pentru păstrare la depozitul Inspectoratului pentru Protecţia Mediului.

Braconaj piscicol

                                        Vladimir RUSU, inspector principal DCRCP, IPM

Grupul operativ de mediu format din inspectorii aparatului central al Inspectoratului pentru Protecţia Mediului (IPM) în perioada 25.04-02.05.2019 a efectuat două razii în vederea combaterii încălcărilor legislaţiei de mediu pe teritoriul raioanelor de sud şi centru ale Republicii. În rezultatul acestora s-au întocmit 9 procese-verbale contravenţionale și au fost aplicate amenzi în sumă de 5200,0 lei. Prejudiciile cauzate de persoanele vinovate și calculate de agenţii constatatori au fost înaintate pentru a fi recuperate în suma de 13 210 lei, deasemenea au fost ridicate și unelte interzise pentru pescuit (treisprezece plase monofilament cu o lungime de 755 metri şi un jupuitor).
Iată câteva cazuri mai relevante de braconaj piscicol comise în plină perioadă de prohibiţie, perioadă când pe timpuri pentru asigurarea reproducerii se respecta  liniştea în apropierea râurilor şi bazinelor acvatice, fiind interzisă inclusiv tragerea clopotelor la bisericile din localitățile din preajmă.
La miez de noapte, la 25 aprilie inspectorii Direcţiei control resurse cinegetice şi piscicole a IPM au identificat un grup din patru persoane (toţi locuitori al satului Purcari, raionul Stefan Vodă), care cu o plasă monofilament (sculă interzisă pentru pescuit) au capturat  din fluviul Nistru 204 (două sute patru) pești de specie scrumbie de Dunăre, cauzînd resurselor piscicole un prejudiciu în sumă de 11 640 lei.
Pe cazul dat, fiecăruia din braconieri i s-a întocmit proces-verbal cu privire la comiterea contravenţiei prevăzute de art. 114, alin. 1, din Codul Contravenţional pentru încălcarea prevederilor actelor normative privind folosirea şi protecţia fondului piscicol. Plasa din fibre sintetice cu care pescuiau a fost ridicată şi predată pentru păstrare la depozitul Inspectoratului.
În aceeaşi zi, în lunca fluviului Nistru pe sectorul satului Şerpeni (extravilan), raionul Anenii Noi a fost depistat cet. C. Grigore, care intenţionând să pescuiască illicit, transporta în caroseria unui motocultor şase plase cu o lungime totală de 350 metri. Aceste plase, recunoscute conform prevederilor Legii nr. 149 din 08.06.2006 privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura ca unelte interzise pentru pescuit, au fost ridicate, iar persoanei în cauză i s-a întocmit proces-verbal în baza art. 114, alin. (1) Cod Contravenţional cu aplicarea unei amenzi în mărime de 12 u.c.  (600 lei).
La 01 mai, 2019 cetăţeanului B. Victor, i-a fost încheiat proces-verbal în baza art. 114, alin. (1) Cod Contravenţional, care în perioada de prohibiţie a pescuit illicit cu ecran în râul Răut în preajma satului Jevreni, raionul Criuleni 26 peşti de specia caras argintiu. Pentru prejudiciul cauzat resurselor piscicole în sumă de 1420 lei, contravenientul s-a ales și cu o amendă de 600 lei, fiindu-i ridicat şi ecranul.
Cetăţeanului G. Ion, care a pescuit cu ajutorul jupuitorului două scrumbii de Dunăre şi un caras argintiu din fluviul Nistru, i s-a întocmit la fel un proces-verbal în baza art. 114, alin. (1) Cod Contravenţional, fiind sancţionat cu o  amendă în sumă de 600 lei şi i-ai fost ridicate sculele interzise. Prejudiciul cauzat resurselor acvatice în sumă de 150 lei a fost calculat şi înaintat pentru a fi recuperat.

9 MAI – ZIUA EUROPEI
(text pentru Ora Ecologică)

La 9 mai, 1950 s-a făcut primul pas în direcția creării Uniunii Europene de astăzi. La acea vreme Europa încă  obosită și economic, și social de consecințele celui de-al 2-lea război mondial, se refăcea, dar intrase deja în plin  război rece.
Războiul încheiat a mutilat hotarele statelor europene după principii ideologice, care nu anunțau nici stabilitate, nici durabilitate.
În acea zi de 9 mai, la Paris, pe fundalul pericolului izbucnirii unui nou, al treilea război mondial în Europa, ministrul francez al Afacerilor Externe, Robert Schuman, a citit în fața presei internaționale o declarație prin care chema Franța, Germania și alte state europene să-și pună în comun producțiile de cărbune și oțel, așezând astfel piatra de temelie a unei federații europene.
De departe, această federație părea o înțelegere economică, un Acord de refacere a urmărilor războiului.
De fapt, ministrul francez a propus crearea unei instituții europene supranaționale, care să gestioneze industria cărbunelui și oțelului – sector care constituia baza întregii puteri militare. Iar țările cărora le fusese adresat apelul aproape că se distruseseră reciproc într-un conflict ce a lăsat în urma sa pagube materiale imense și un sentiment de dezolare.
Astfel, totul a început în acea zi. Iată de ce, în 1985, liderii UE întruniți la summitul de la Milano au decis ca ziua de 9 mai să fie sărbătorită ca Ziua Europei.
Europa avea nevoie, ca  și un Om, să-și marcheze Ziua de Naștere. Această Zi trebuia să devină o referință, un măsurător a reușitelor, dar și a problemelor care așteaptă soluții și realizări.
Orice țară care alege în mod democratic să adere la UE preia și valorile fundamentale de pace și solidaritate ale Uniunii. Aceste valori prind contur prin dezvoltarea economică și socială și prin garantarea unui nivel de viață decent pentru toți cetățenii. Uniunea Europeană pentru membrii să-i este în primul rând Securitate și bunăstare, – valori și fundamente care au schimbat fața lumii.
Europa a existat și există de secole și  în absența unor reguli și  instituții, – elementele care o uneau nu au fost suficiente pentru a preveni, în trecut, tragediile cele mai îngrozitoare, iar eforturile făcute în direcția unificării Europei se bazau, deseori, pe dominarea unui grup de către altul.
Aceste încercări nu puteau continua, pentru că cei învinși nu doreau decât un singur lucru: redobândirea libertății. În prezent, tendințele sunt complet diferite: construirea unei Europe care respectă libertatea și identitatea tuturor națiunilor care intră în alcătuirea sa. Doar astfel Europa poate deveni stăpână pe destinul său și poate juca un rol pozitiv în lume. Europa creată nu rămâne un  dat încremenit, se va dezvolta în continuare, va trăi un proces continuu de integrare reciprocă a membrilor săi.
Integrarea Europei nu va avea loc nici într-o zi, nici în câteva decenii. Mai există numeroase deficiențe și imperfecțiuni evidente, inclusiv pentru că proiectul început după cel de-al Doilea Război Mondial este încă unul nou în istorie. Dar Uniunea Europeană se află în slujba cetățenilor săi. Cetățeni care, păstrându-și valorile, obiceiurile și limba, ar trebui să se simtă – și se simt! – în Europa ca acasă.

Scurt istoric.
În urmă cu peste jumătate de secol, un grup de lideri vizionari a inițiat crearea Uniunii Europene în care trăim astăzi. Fără energia și motivația lor, nu ne-am putea bucura de acest spațiu al păcii și stabilității despre care credem deseori că ni se cuvine de drept. Oameni cu preocupări diverse, de la luptători ai mișcării de rezistență, până la avocați, părinți fondatori au fost animați de același ideal: crearea unei Europe unite, pașnice și prospere.

Iată părinții fondatori.
Konrad Adenauer,  Joseph Bech, Johan Willem Beyen, Winston Churchill, Alcide de Gasperi, Walter Hallstein, Sicco Mansholt, Jean Monnet, Robert Schuman, Paul – Henri Spaak și Altiero Spinelli.

Activități de mediu la Basarabeasca

Veaceslav LUPAȘCU, Șef IPM Basarabeasca

Inspecția pentru Protecția Mediului Basarabeasca la 25 aprilie, 2019 în comun cu Administrația Publică Locală a satului Carabetovca a organizat ziua de ,,Joia curată” în ajunul sărbătorilor de Paști. La această activitate au ieșit toți locuitorii satului de la mic la mare.

APELUL

Inspectoratului pentru Protecția Mediului către organele administrației publice locale (primării) și structurile teritoriale ale organelor de drept (poliția de sector)  să prevină și să combată, iar către cetățeni să se abțină de  la practica nocivă a arderii anvelopelor uzate în noaptea de Sfintele Paști.

Stimați cetățeni!

Rugurile în noaptea de Paști mențin viu frumosul ritual și mesaj de purificare, care în unele localități se transformă într-o acțiune dăunătoare  sănătății omului și mediului din cauza arderii anvelopelor uzate.
Arderea în aer liber a anvelopelor uzate emană în atmosferă un șir întreg de  substanțe chimice periculoase, inclusiv: oxid  de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot, plumb, mercur, zinc, benzen, dioxine, policloruri bifenile și hidrocarburi poliaromatice, parte dintre aceste  substanțe reprezintă compuși cancerigeni. Cele mai periculoase,  – dioxinele se acumulează în plante, în țesuturile animalelor, peștelui și a omului.
Este important să se cunoască efectul asupra organismului uman al substanțelor nocive de la arderea anvelopelor:  monoxidul de carbon – o substanță toxică care afectează celulele  creierului,  provocând hipoxie; compuși toxici sunt hidrocarburile care afectează sistemul nervos, sistemul respirator; compușii fenolici din gazele toxice ale arderii afectează funcția  hepatică, provoacă hepatită toxică.
De la arderea unei tone de anvelope în atmosferă se elimină 270 kg de funingine și 450 kg de gaze toxice cu conținut complex: benzopyrene, dioxine, furani,  hidrocarburi aromatice policiclice, bifenili policlorurați (PCB), oxizi de  arsenic, crom și  cadmiu, bifenil, antracen, fluoranten, piren, benzo (a) piren etc.  Bifenilul și benzo (a) pirenul sunt cancerigeni puternici. Astfel, arderea de anvelope este extrem de dăunătoare mediului și omului.
Dacă  în fiecare sat se aprinde cîte un rug, produsele arderii ne vor  îngrozi de efectul produs.
Produsele arderii în scurt timp se depun la sol, lăsându-se absorbite în  plantele, care sunt alimente pentru om și animale.
În scopul ocrotirii sănătății populației și protecției mediului Inspectoratul pentru Protecția Mediului  îndeamnă cetățenii să renunțe la arderea anvelopelor în noaptea de Paști pentru a preveni poluarea aerului.
În scopul  ocrotirii sănătății populației și protecției mediului Inspectoratul pentru Protecția Mediului  se adresează cu acest Apel  către autoritățile locale,  asociațiile obștești de mediu și sănătate să prevină poluarea aerului atmosferic în rezultatul arderii anvelopelor practicată foarte  des în multe localități.
În aceste zile  Inspecțiile pentru Protecția Mediului vor  întreprinde măsuri  și acțiuni de lămurire și informare împreună cu autoritățile publice  locale și vor participa în echipele de combatere a acestui  flagel în ziua de Paști.
Această practică răspândită în ultimii ani este contravenție de mediu și în  conformitate cu  art.154 (1) al Codului Contravențional al Republicii Moldova arderea neautorizată a anvelopelor se sancționează cu o amendă în valoare de la 20 la 40 unități convenționale  sau 60 ore de muncă în interesul public pentru persoanele fizice și între 200 și 300 unități convenționale pentru persoanele juridice.
Vă îndemnăm să întâlnim  Sfintele Paști  în sânul familiei, cu sufletele împăcate și dragoste  de aproapele,  dar și de mediul care ne înconjoară.

Paște fericit tuturor!

Gheorghe MANJERU,

Șeful Inspectoratului  pentru Protecția Mediului