Inspectoratul Ecologic de Stat
  • Noutăţi
  • Evenimente
  • Despre Inspectorat
  • Funcţii de conducere
  • Galerie foto
  • Comunicate a IES
  • Contacte
  • Anunț

  • CADRUL LEGISLATIV – NORMATIV
  • Avize şi autorizaţii
  • Gestiunea deșeurilor
  • Protecţia mediului şi biodiversitate
  • Planuri, proiecte, programe
  • Servicii prestate. Taxe şi tarife
  • Comunicate de presă
  • Educaţie ecologică
  • Calendar ecologic
  • Legături utile
  • Arhiva
  • Dicţionar ecologico-juridic
  • Achiziţii Publice
  • Comunicate a IPM
  • Posturi vacante
  • Pregătire profesională
  • Harta
  • Funcţii de conducere
  • CONTROL DE STAT
  • Structura Inspectoratului Ecologic de Stat
  • CONTRAVENȚII DE MEDIU
  • INFORMAȚII UTILE
  • CENTRELE DE INVESTIGAȚII ECOLOGICE
  • ADMITERE UASM
  • ANUNȚ
  • Activitate
  • Membri

Ştiri

  • 8 iulie 2019
    TĂIERI ILICITE
    • Persoană cu funcție de răspundere – amendată. Lilian MUNTEANU, Șef IPM Chișinău Întru respectarea Dispoziției nr.13-d din 27.06.2019 a IPM cu privire la intensificarea măsurilor de combatere a tăierilor ilicite în fondurile forestiere de stat și comunale, în ariile protejate de stat și fâșiile de protecție Inspecția pentru Protecția Mediului Chișinău, urmare a unui  semnal […]
  • 8 iulie 2019
    POPULARE CU FAZANI
    • Puii de fazan pentru raioanele Anenii-Noi, Căușeni,  Ștefan Vodă. Ion BURLACU, Șef, IPM Căușeni Pe 03.07.2019, conform programului de populare cu fazani, Societatea Vânătorilor și Pescarilor  din R.Moldova a plasat  în volierele de la ferma de fazani din s. Talmaza 4400 pui de fazan pentru adaptare la clima locală, fiind asigurați cu apă și hrană. […]
  • 5 iulie 2019
    CONTRAVENȚII DE MEDIU
    • Extrageri ilicite de resurse minerale. Vădim CIORIC, șef IPM Leova IPM Leova urmare acțiunilor de prevenire și contracarare a încălcărilor legislației de mediu efectuate pe parcursul săptămânii sub formă de raiduri de curmare a extragerilor neautorizate a zăcămintelor minerale la 26.06.2019 în s.Tigheci , r-nul Leova a depistat un cetățean, care extrăgea argilă de la cariera neautorizată din localitate. […]
  • 5 iulie 2019
    CONTRAVENȚII DE MEDIU
    • Tăieri ilicite. Ghenadie CIUMAȘ, Șef IPM Bălți La 18.06.2019 Î.M. „Amenajarea  teritoriului și spații verzi” din mun. Bălți a defrișat  doi arbori de specia plop cu diametrele de 46 cm și respectiv de 49 cm în baza autorizației nr.017923 din 13.03.2017 cu termenul de valabilitate expirat la data de 13.03.2018 cu mult înainte de producerea […]
  • 5 iulie 2019
    CONTRAVENȚII DE MEDIU
    • Tăieri ilicite Lilian MUNTEANU, Șef IPM Chișinău Întru respectarea Dispoziției nr.13-d din 27.06.2019 emisă de către IPM cu privire la intensificarea măsurilor de combatere a tăierilor ilicte în fondurile forestier de stat și comunale, în ariile protejate de stat și fâșiile de protecție Inspecția pentru Protecția Mediului Chișinău, în urma raziei efectuate în sect.Buiucani, mun.Chișinău […]

Monitorizare

  • Raport de activitate...

Pagina Oficială a Preşedintelui Republicii Moldova

Parlamentul Republicii Moldova

Official website of the Government of Republic of Moldova

Pagina Oficială a Republicii Moldova în reţeaua Internet

Linia Guvernului cu privire la controlul de stat

18 iun.

2019

PREGĂTIRE PROFESIONALĂ

UNELE OBSERVAȚII PRIVIND REPRODUCEREA NATURALĂ A PEȘTILOR ÎN PRIMĂVARA ANULUI 2019

Dr. Dumitru BULAT,

Institutul de Zoologie

În linii generale procesul reproductiv la majoritatea speciilor de pești în bazinele piscicole naturale de pe teritoriul Republicii Moldova în anul 2019 a decurs în condiții normale cu unele particularități distinctive în funcție de modul și perioada de reproducere caracteristică pentru fiecare specie luată în parte.
Un rol deosebit de important pentru desfășurarea reproducerii peștilor îl are regimul hidrologic și cel termic din ecosistem. La nivel regional precipitațiile pe parcursul sezonului reproductiv au căzut neuniform. La început de primăvară s-a constatat un deficit, iar în intervalul mai−început de iunie un exces (250−400% din norma lunară).
Nistru inferior (s. Ustia, 01.06.2019)
De asemenea și regimul termic a fost unul deosebit: începutul de primăvară a fost cald, ulterior luna aprilie s-a caracterizat ca destul de răcoroasă (la sf. de aprilie apa în Nistru inferior avea doar t=12 °C) și o încălzire bruscă în intervalul mai-iunie.
Având în vedere că până la începutul primei decade a lunii aprilie debitele apei în fl. Nistru, cât și în rl. Prut, au fost sub nivelul așteptărilor, iar ulterior, începând cu a doua decadă a lunii aprilie și până la sfârșitul sezonului de prohibiție teritoriul acestor bazine hidrografice a fost cuprins de precipitații abundente de lungă durată, s-a constatat în ambele sectoare ale fl. Nistru și rl. Prut un succes reproductiv înalt pentru speciile fitofile de pești cu reproducere medie-târzie, precum crapul, carasul argintiu, somnul, ș.a. De asemenea, condiții normale de reproducere au avut și speciile ce se reproduc în intervalul de temperaturi 10-14 °C, precum șalăul, plătica, babușca, mai ales populațiile din sectoarele inferioare ale fl.Nistru și râului Prut, unde regimul hidrologic a fost mai favorabil. Necătînd la faptul că în ansamblu regimul hidrologic în ecosistemele  fl. Nistru și rl. Prut în perioada de prohibiție a fost unul favorabil, s-au constatat totuși cazuri de variații bruște de scurtă durată ale nivelului apei provocate de activitatea hidrocentralelor situate pe cursul acestor râuri (Dubăsari, Novodnestrovsk, Costești-Stânca). Acest efect dezastruos se resimte cel mai mult la speciile fitofile cu mod de reproducere unitar, la care întreaga generație poate fi compromisă (din această grupă fac parte majoritatea speciilor de talie mare valoroase economic). Pentru unele specii ca plătica și crapul, bunăstarea nivelului apei în perioada reproductivă este mult mai importantă decât regimul termic. Babușca, însă, în comparație cu alte specii de pești, demonstrează o plasticitate reproductivă evidentă, fiind mai puțin pretențioasă la tipul substratului reproductiv și la adâncimea sa de poziționare, ceea ce explică dinamica stabilă a sporurilor populaționale sub aspect multianual. Cel mai mult au avut de suferit în acest sezon speciile fitofile de pești cu reproducere timpurie, precum este știuca, care, practic n-a avut acces la boiști din cauza nivelului jos al apei în ecosistemele fl. Nistru și rl. Prut în luna martie. Ghilda speciilor litofile de pești (cele care depun icrele pe substrat tare), precum cleanul, avatul, vârezubul, scobarul, mreana comună, morunașul ș.a. depinde într-o măsură mai mică de durata și de intensitatea inundării substraturilor reproductive, boiștile situându-se permanent în albia fluviului, iar în perioada de reproducere ele evită zonele inundabile care, în prezent, sunt afectate de pescuitul ilicit. La aceste specii, în ultimii ani s-a constatat o ameliorare ușoară a condițiilor de reproducere după inundațiile majore din anii 2008 și 2010 ca rezultat al decolmatării boiștilor din albii. De aceea, în ultima perioadă observăm creșterea efectivelor grupelor tinere de vârstă a acestor specii.
În anul de studiu 2019, de asemenea, s-a constatat o migrație reproductivă mult mai bună a scrumbiei-de-Dunăre în fl. Nistru în comparație cu anii 2017 și 2018 (spre exemplu, captura pe unitate de efort cu plasa cu latura ochiului de 30 mm lângă s. Olănești la începutul lunii mai în anul 2017 a fost – 16,9 exp./triere, în anul 2018 doar − 6,05 exp./triere, iar în anul 2019 –  30,7 exp./triere).


Share


© 2009-2021 Inspectoratul Ecologic de Stat