Inspectoratul Ecologic de Stat
  • Noutăţi
  • Evenimente
  • Despre Inspectorat
  • Funcţii de conducere
  • Galerie foto
  • Comunicate a IES
  • Contacte
  • Anunț

  • CADRUL LEGISLATIV – NORMATIV
  • Avize şi autorizaţii
  • Gestiunea deșeurilor
  • Protecţia mediului şi biodiversitate
  • Planuri, proiecte, programe
  • Servicii prestate. Taxe şi tarife
  • Comunicate de presă
  • Educaţie ecologică
  • Calendar ecologic
  • Legături utile
  • Arhiva
  • Dicţionar ecologico-juridic
  • Achiziţii Publice
  • Comunicate a IPM
  • Posturi vacante
  • Pregătire profesională
  • Harta
  • Funcţii de conducere
  • CONTROL DE STAT
  • Structura Inspectoratului Ecologic de Stat
  • CONTRAVENȚII DE MEDIU
  • INFORMAȚII UTILE
  • CENTRELE DE INVESTIGAȚII ECOLOGICE
  • ADMITERE UASM
  • ANUNȚ
  • Activitate
  • Membri

Ştiri

  • 8 iulie 2019
    TĂIERI ILICITE
    • Persoană cu funcție de răspundere – amendată. Lilian MUNTEANU, Șef IPM Chișinău Întru respectarea Dispoziției nr.13-d din 27.06.2019 a IPM cu privire la intensificarea măsurilor de combatere a tăierilor ilicite în fondurile forestiere de stat și comunale, în ariile protejate de stat și fâșiile de protecție Inspecția pentru Protecția Mediului Chișinău, urmare a unui  semnal […]
  • 8 iulie 2019
    POPULARE CU FAZANI
    • Puii de fazan pentru raioanele Anenii-Noi, Căușeni,  Ștefan Vodă. Ion BURLACU, Șef, IPM Căușeni Pe 03.07.2019, conform programului de populare cu fazani, Societatea Vânătorilor și Pescarilor  din R.Moldova a plasat  în volierele de la ferma de fazani din s. Talmaza 4400 pui de fazan pentru adaptare la clima locală, fiind asigurați cu apă și hrană. […]
  • 5 iulie 2019
    CONTRAVENȚII DE MEDIU
    • Extrageri ilicite de resurse minerale. Vădim CIORIC, șef IPM Leova IPM Leova urmare acțiunilor de prevenire și contracarare a încălcărilor legislației de mediu efectuate pe parcursul săptămânii sub formă de raiduri de curmare a extragerilor neautorizate a zăcămintelor minerale la 26.06.2019 în s.Tigheci , r-nul Leova a depistat un cetățean, care extrăgea argilă de la cariera neautorizată din localitate. […]
  • 5 iulie 2019
    CONTRAVENȚII DE MEDIU
    • Tăieri ilicite. Ghenadie CIUMAȘ, Șef IPM Bălți La 18.06.2019 Î.M. „Amenajarea  teritoriului și spații verzi” din mun. Bălți a defrișat  doi arbori de specia plop cu diametrele de 46 cm și respectiv de 49 cm în baza autorizației nr.017923 din 13.03.2017 cu termenul de valabilitate expirat la data de 13.03.2018 cu mult înainte de producerea […]
  • 5 iulie 2019
    CONTRAVENȚII DE MEDIU
    • Tăieri ilicite Lilian MUNTEANU, Șef IPM Chișinău Întru respectarea Dispoziției nr.13-d din 27.06.2019 emisă de către IPM cu privire la intensificarea măsurilor de combatere a tăierilor ilicte în fondurile forestier de stat și comunale, în ariile protejate de stat și fâșiile de protecție Inspecția pentru Protecția Mediului Chișinău, în urma raziei efectuate în sect.Buiucani, mun.Chișinău […]

Monitorizare

  • Raport de activitate...

Pagina Oficială a Preşedintelui Republicii Moldova

Parlamentul Republicii Moldova

Official website of the Government of Republic of Moldova

Pagina Oficială a Republicii Moldova în reţeaua Internet

Linia Guvernului cu privire la controlul de stat

12 apr.

2019

S-A DAT START PROHIBIȚIEI PENTRU ACEST AN!

Atenție, este interzis orice pescuit…

Marin BULICANU, Șef direcție control resurse cinegetice și piscicole

Conform Ordinului nr. 17 din 29.03.2019, emis de către Agenția de Mediu cu privire la perioadele și zonele de prohibiție a pescuitului în obiectivele acvatice piscicole naturale în anul 2019, publicat în Monitorul Oficial nr. 119-131 (7042-7054) din 05.04.2019, în unele bazine acvatice naturale a demarat deja perioada de prohibiție a pescuitului ( râul Prut, lacul de acumulare Costești-Stânca), iar în altele urmează din data de 15.04.2019.
Totodată,  informăm publicul larg că pe parcursul acestei perioade este interzis orice pescuit în obiectivele acvatice piscicole naturale.
Conform prevederilor art. 6, alin. (1) din Legea nr.149 din 08.06.2006 privind fondul piscicol, pescuitul și piscicultura acestea sunt:

  • a) fluviul Nistru cu afluenții săi Ciorna, Răut, Ichel, Bîc și Botna, cu excepția obiectivelor acvatice piscicole artificiale construite pe ele, lacul de acumulare Dubăsari, golful Goieni, lacul de acumulare Cuciurgan, brațul Turunciuc, albia veche a fluviului Nistru;
  • b) râul Prut cu afluenții săi Larga, Vilia, Lopatnic, Racovăț, Ciuhur, Camenca, Gîrla Mare, Delia, Nîrnova, Lăpușna, Sarata, Tigheci, cu excepția obiectivelor acvatice piscicole artificiale construite pe ele, lacul de acumulare Costești-Stînca;
  • c) râurile Cogîlnic, Cahul, Ialpug, cu excepția obiectivelor acvatice artificiale construite pe ele;
  • d) fluviul Dunărea;
  • e) bălțile Manta, lacurile Beleu și Cahul;

Pescuitul ilegal se sancționează conform privederilor art. 114, alin. 1,2,4 și 5 al Codului contravențional al R.Moldova, amenda fiind în mărime de la 6 până la 90 unități convenționale, iar în cazul când daunele aduse resurselor piscicole    depășesc 200 u.c., aceste acțiuni pot fi calificate conform prevederilor art. 234, Cod Penal al R.Moldova, care se pedepsesc cu amendă în mărime de la 550 la 1050 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 1 an.
Reieșind din cele expuse, Inspectoratul pentru Protecția Mediului vine cu un îndemn către toți cetățenii să se abțină în perioada de prohibiție de la orice fel de pescuit în bazinele acvatice naturale, pentru a permite resurselor acvatice să se reproducă.
Prin acest comportament, vom contribui împreună la menținerea echilibrului ecologic în ecosistemele acvatice naturale, care reprezintă o bogăție neprețuită pentru  fiecare dintre noi…

FACTORII CARE INFLUIENȚEAZĂ REPRODUCEREA LA PEȘTI

 Dumitru BULAT, Dr. Institutul de Zoologie al MECC

Dintre toate instinctele care influențează viața peștilor cel sexual este cel mai puternic. Grija pentru perpetuarea speciei, imprimată la nivel genetic, induce modificări majore în ceea ce privește comportamentul și veșmântul diverselor specii.  Din păcate, tot în această perioadă scade și nivelul de prudență, astfel mulți pești își găsesc acum sfârșitul din cauza diverșilor prădători și nu în ultimul rând al omului, care profită la maxim de această situație.
Orice proces reproductiv, indiferent de specia de pește, este dependent de o complexitate de factori externi sau interni, dintre care putem aminti: temperatura apei, nivelul și viteza apei, substratul pentru depunerea icrelor, prezența indivizilor de sex opus, salinitatea, etc. Ca exemplu, temperatura are o influență majoră asupra maturării celulelor sexuale și a declanșării actului reproductiv. În funcție de evoluția temperaturii apei și a variațiilor sezonale ale acesteia, depunerea pontei poate avea loc la începutul primăverii, vara, sfârșitul toamnei sau chiar începutul iernii. Astfel, pentru speciile de pești din fl. Nistru și r. Prut există următoarele grupe ecologice în dependență de perioada demarării procesului reproductiv:

  1. Pești care se reproduc primăvara devreme în diapazonul temperaturilor 4 – 10 ºC (știuca, scobarul, văduvița, bibanul, avatul, ș.a.).
  2. Pești care se reproduc de la mijlocul primăverii – sf. primăverii în diapazonul temperaturilor 9 – 16 ºC (șalăul, plătica, babușca, cosacul cu bot turtit ș.a.).
  3. Pești care se reproduc la mij. primăverii – mij. verii în diapazonul temperaturilor 16 – 23 ºC (scrumbia-de-Dunăre, morunașul, carasul argintiu, roșioara, crapul, somnul, ș.a.).

Foarte spectaculos este ”nuntitul” crapilor. Reproducătorii se adună în apa mică de lângă maluri iar talia mare a acestora face ca celor mai mari dintre ei să le iasă din apă spatele. Cu părere de rău, în această perioadă, ei devin pradă ușoară pentru braconieri, care îi depistează foarte ușor.
O condiție nu mai puțin importantă pentru demararea perioadei reproductive și constatarea succesului reproductiv la pești este nivelul apei din ecosistem. Variațiile bruște a nivelului apei în timpul reproducerii provoacă pieirea în masă a icrelor și larvelor rămase pe uscat. Cel mai dezastruos efect se constată la speciile cu mod de reproducere unitar, la care întreaga generație dintr-un an poate fi compromisă (din această grupă fac parte majoritatea speciilor de talie mare valoroase economic).
Un nivel scăzut al apei în perioada de reproducere provoacă un deficit acut de boiști care conduce la reținerea procesului reproductiv în pofida temperaturilor optimale deja instalate și, în consecință, la  supramaturarea oocitelor și resorbția lor totală. S-a demonstrat că pentru speciile fitofile ca plătica și crapul, bunăstarea nivelului apei în perioada reproductivă este mult mai importantă decât regimul termic din ecosistem. Dar și un nivel favorabil în timpul reproducerii care este succedat de un nivel nefavorabil pentru îngrășarea și refugiul alevinilor și puietului de pește este deosebit  de periculos. Astfel, progeniturile, fiind impuse să părăsească înainte de timp habitatele de litoral bogate în macrofite, devin vulnerabile la diverși prădători, fiind afectată semnificativ rata de supraviețuire și sporul numeric anual.
În evul mediu, cu toate că resursele piscicole păreau inepuizabile, omenirea pe atunci a conștientizat importanța perioadei de reproducere la pești, nici clopotele la biserică  nu se băteau când mergea «bătaia» la pește. În prezent, în condițiile unei presiuni antropice crescânde, asigurarea liniștei în timpul sezonului reproductiv a devenit o condiție nu numai necesară, dar de importanță vitală pentru bunăstarea patrimoniului piscicol național.


Share


© 2009-2021 Inspectoratul Ecologic de Stat