ORA PLANETEI- 2018

Victor DUMNEANU,

Șef adjunct al Inspectoratului Ecologic de Stat

Textele de mai jos pot servi drept material didactic pentru colaboratorii subdiviziunilor teritoriale ale Inspectoratului Ecologic de Stat la organizarea Orelor ecologice.

 Solicit șefilor Agențiilor și Inspecțiilor ecologice să dezvolte tema în cauză reieșind din experiența proprie și utilizând materiale  cu caracter concret din teritoriul respectiv.

• Ora Planetei este un eveniment global, organizat în ultima sâmbătă a lunii martie a fiecărui an.
• Are ca scop sensibilizarea utilizatorilor de energie electrică privitor la problema dioxidului de carbon emis în atmosferă la producerea energiei electrice.
• Ora Planetei constă în stingerea luminii și oprirea aparatelor electrocasnice neesențiale timp de o oră, în mod voluntar, atât de către consumatorii individuali, cât și de către instituții si unități economice.
• Ora Planetei este o inițiativă globală de mediu realizată în parteneriat cu WWF.
• În Republica Moldova acest eveniment internațional este marcat din 2008 si este desfășurat de Autoritatea de Mediu și Administrațiile Publice Locale.

Ce provoacă încălzirea globală?

• Încălzirea globală este cauzată de acumulările de CO2 în atmosferă.
• CO2 provoacă 80% din poluarea ce duce la încălzirea Pământului si rămâne în atmosferă foarte mult timp.
• Aproximativ 97% din CO2 emis de țările occidentale industrializate rezultă din arderea cărbunelui, petrolului și gazelor naturale pentru producția de energie.

Evenimentul de mediu  ,,Ora Planetei – 2018”  și-a propus să informeze și să responsabilizeze cetățenii orașelor  și  municipiilor, determinându-i să participe la acțiuni de protejare a mediului înconjurător.

Pentru o cunoaștere mai profundă a schimbărilor climatice

(Text pentru Ora Planetei, reluare)

Corina MUNTEANU: profesoară

de disciplini ecologice, grad didactic II , Colegiul de Ecologie

„Ora planetei” este un simbol al respectului pentru natură, un aport adus diminuării consecințelor schimbărilor climatice.

Această activitate  este cea mai importantă inițiativă Globală de responsabilitate socială legată de diminuarea impactului  ce generează  schimbările climatice.
„ Ora Planetei” a devenit o întrecere anuală în inițiative pozitive, o dată importantă în calendarul instituțiilor de învățământ,  primăriilor, un gest simbolic replicat în casele oamenilor din întreaga țară și un eveniment popular în viața comunităților mici și mari. Implicarea oamenilor de pe tot globul a făcut că în doar câțiva ani mișcarea să devină cel mai mare eveniment de mediu din istorie. Deoarece  această  nestăvilită poluare a mediului ambiant, dublată de o nesățioasa folosire a resurselor energetice pe baza de combustibili fosili, ca petrolul și cărbunele, pe lângă impactul profund asupra sănătății populației, joacă și un rol negativ asupra Terrei, ceea ce  reprezintă   punerea în pericol a vieții  pe Pământ. Situația creată în prezent este una inadmisibilă, iar amânarea acestor probleme nu face decât să agraveze și mai mult starea de viitor pentru planeta noastră. Acțiuni urgente și imediate sunt necesare pentru a schimba situația și a remedia balanța ecologică  a omenirii.

Această transformarea  a început  de la societatea civilă și fiecare om în particular, care nu se simte străini de starea planetei și care vrea să fie auzit,  văzut,   să adopte o poziție de-a se implica  față de situația prezentă prin participarea activă la „Ora Planetei”.  Din aceste considerente orice acțiune care vine să protejeze mediul natural conține în sine și un element  de promovare a păcii la nivel global, de consolidare a societății civile și de promovare a unui punct de vedere proactiv și creativ față de problemele care ne afectează pe noi toți, indiferent de rasă, limbă sau religie.

Evenimentul este marcat în fiecare an la nivel internațional în ultima sâmbătă din luna martie, astfel încât toate orașele au parte de întuneric în intervalul 20.30 – 21.30 ceea ce  este o  acțiune menită să atragă atenția populației  asupra încălzirii globale, schimbărilor climatice și reducerea poluării planetei.
Scopul evenimentului „Ora Planetei”  constă  în  conștientizare  populației prin  identificarea proceselor  de  stopare  a  efectelor negative pe care le are poluarea asupra mediului.

Această problemă trebuie să fie conștientizată prin comunicarea problemei  publicului larg  – identificarea cauzelor de generare a problemei  – implicarea nemijlocită a societății  –  stabilirea planului  de măsuri.

Problemă-Cauze-Implicare- Măsuri.

Schimbarea climei este un fenomen global cu impact direct asupra tuturor ecosistemelor naturale, ceea ce  reprezintă cea mai mare amenințare asupra mediului înconjurător cu care se confruntă omenirea la etapa actuală.

Încălzirea globală implică, în prezent, două probleme majore pentru omenire: pe de o parte necesitatea reducerii drastice a emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea stabilizării nivelului concentrației acestor gaze în atmosferă care să împiedice influența antropică asupra sistemului climatic și a da posibilitatea ecosistemelor naturale să se adapteze în mod natural, iar pe de altă parte necesitatea adaptării la efectele schimbărilor climatice, având în vedere că aceste efecte sunt deja vizibile și inevitabile datorită inerției sistemului climatic, indiferent de rezultatul acțiunilor de reducere a emisiilor.

Oamenii exercită o influență tot mai mare asupra climei și asupra temperaturii Pământului prin arderea combustibililor fosili, tăierea pădurilor tropicale și creșterea animalelor.

Aceste activități generează cantități enorme de gaze cu efect de seră, care se adaugă celor deja prezente în mod natural în atmosferă, contribuind astfel la efectul de seră și la încălzirea globală.

Cauzele schimbărilor climatice:

• • arderea combustibililor fosili în producerea energiei, transporturi, industrie și în gospodării casnice (CO₂);
  • defrișarea pădurilor, prin urmare atunci când sunt tăiați arborii dioxidul de carbon nu este  stocat de arbori și rămâne  în atmosferă, accentuând efectul de seră;
  • intensificarea creșterii animalelor care produc cantități mari de metan în timpul digestiei;
  • utilizarea excesivă a îngrășămintele care conțin azotgenerează emisii de azot;
  • agricultura (CH₄) și schimbările în utilizarea terenurilor cum ar fi defrișările (CO₂);
  • depozitarea deșeurilor menajere în afara spațiilor speciale amenajate (CH₄);
  • folosirea gazelor industriale fluorurate.

     Regiuni vulnerabile la schimbările climatice.

Printre regiunile europene deosebit de vulnerabile în fața schimbărilor climatice se numără:

• • • Sudul Europei și bazinul mediteraneean (datorită sporirii valurilor de căldură și a frecvenței secetelor);
    • zonele muntoase (datorită topirii în zone din ce în ce mai extinse a zăpezii și a gheții);
    • zonele de coastă, deltele și luncile inundabile (datorită creșterii nivelului mărilor și a sporirii frecvenței precipitațiilor abundente, a inundațiilor și a furtunilor);
    • nordul îndepărtat al Europei și regiunea arctică (datorită creșterii temperaturilor și a topirii gheții).

Implicarea în reducerea schimbărilor climatice la nivelul Politicilor de mediu.

O serie de inițiative ale UE au ca scop reducerea emisiilor de GES:

• • 1. Prin ratificarea Tratatului de la Kyoto care prevede ca 15 dintre statele membre ale Uniunii Europene (UE 15) să-și reducă la nivel colectiv emisiile de gaze CES prin:
    • îmbunătățirea continuă a eficienței energetice a unei arii largi de echipamente și aparate electrocasnice;
    • crearea de obligații legale cu privire la folosirea energiei regenerabile cum ar fi energia eoliană și solară, cea a apei și de biomasă, precum și a combustibililor regenerabili pentru transport;
    • susținerea elaborării tehnologiilor pentru captarea a capta și stoca dioxidul de carbon (CO₂) emis de centralele termoelectrice și de alte unități  industriale de scară largă;
    • întreprinderea unor acțiuni pe baza Sistemului de Comerț cu Emisii (EU ETS), principalul instrument al UE de reducere a emisiilor de GES provenite din activități industriale.
    2. Prin oferirea de informații despre schimbărileclimatice din Europa, AEM susține implementarea legislației referitoare la adaptarea la schimbările climatice  și la atenuarea efectelor acestora în Europa, precum și evaluarea politicilor și dezvoltarea strategiilor de lungă durată ale UE care au ca scop adaptarea la schimbările climatice și atenuarea efectelor acestora. Informațiile de care dispune AEM (date, indicatori, evaluări și prognoze) au în vedere atenuarea efectelor schimbărilor climatice (variația emisiilor de gaze cu efect de seră, prognoze, politici și măsuri cu privire la emisiile de GES), precum și impactul schimbărilor climatice în Europa și acțiunile de adaptare întreprinse pe teritoriul continentului.

Principalele activități sunt:

• • • realizarea și publicarea anuală a inventarului GES al Uniunii Europene;
    • evaluarea anuală a progresului statelor membre ale UE și a țărilor europene în ceea ce privește obiectivele lor legate de Tratatul de La Kyoto și a acelora care trebuie atinse până în 2020;
    • analiza beneficiilor reciproce și sinergice rezultate din politicile referitoare la schimbările climaticeși la aer;
    • analiza impactului schimbărilorclimatice în Europa;
    • analiza problemelor legate de schimbărileclimatice și de adaptarea sectorială la acestea, incluzând și trecerea în revistă a acțiunilor de adaptare întreprinse de diferite țări;
    • analiza vulnerabilității anumitor regiuni la schimbările climatice.

Măsuri de diminuare/combatere a schimbărilor climatice.

1. Implementarea și dezvoltarea tehnologiilor inovatoare, rentabile și sustenabile de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a efectelor acestora, prin care să fie vizate atât reducerea emisiilor CO2, cât și a gazelor cu efect de seră și să fie puse în evidență soluții ecologice prin generarea de argumente care să permită să se întreprindă acțiuni preventive și eficace.

Pentru a realiza acest obiectiv, cercetarea și inovarea se vor concentra asupra următoarelor linii de acțiune:

• • o mai bună înțelegere a schimbărilor climatice și furnizarea de previziuni fiabile cu privire la schimbările climatice;
  • evaluarea impactului și a aspectelor vulnerabile și dezvoltarea unor adaptări inovatoare rentabile și a unor măsuri de prevenire a riscurilor;
  • sprijinirea politicilor de atenuare prin definirea de strategii eficace de reducere a emisiilor pe termen lung.
  2. Gestionarea sustenabilă a resurselor naturale și a ecosistemelor cu scopul de a furniza cunoștințe care să permită gestionarea resurselor naturale privind atingerea unui echilibru sustenabil între resursele limitate și nevoile societății și ale economiei. Pentru a realiza acest obiectiv, cercetarea și inovarea se vor concentra asupra următoarelor linii de acțiune:
  • realizarea de progrese în înțelegerea funcționării ecosistemelor, interacțiunile acestora cu sistemele sociale și a rolului lor în susținerea economiei și a bunăstării umane;
  • furnizarea de cunoștințe și instrumente care să permită eficacitatea luării deciziilor și a angajamentului public.
  3. Asigurarea aprovizionării sustenabile cu materii prime neenergetice și neagricole cu scopul de a îmbunătăți baza de cunoștințe privind materiile prime și dezvoltarea de soluții inovatoare pentru explorarea, extracția, prelucrarea, reciclarea și recuperarea în condiții ecologice și rentabile a materiilor prime și pentru înlocuirea acestora cu alternative atrăgătoare din punct de vedere economic, care au un impact mai redus asupra mediului. Pentru a realiza acest obiectiv, cercetarea și inovarea se vor concentra asupra următoarelor linii de acțiune:
  • îmbunătățirea bazei de cunoștințe privind disponibilitatea materiilor prime;
  • promovarea aprovizionării și utilizării durabile a materiilor prime, inclusiv explorarea, extracția, tratarea, reciclarea și recuperarea;
  • găsirea de noi alternative pentru materiile prime considerate critice;
  • o mai mare sensibilizare în privința materiilor prime și îmbunătățirea modalităților de utilizare a acestora la scara întregii societăți.
  4. Stimularea tranziției către o economie ecologică prin ecoinovații cu scopul de a încuraja toate formele de ecoinovare care permit tranziția spre o economie ecologică. Pentru a realiza acest obiectiv, cercetarea și inovarea se vor concentra asupra următoarelor linii de acțiune:
  • consolidarea tehnologiilor, proceselor, serviciilor și produselor ecoinovatoare și încurajarea preluării lor pe piață;
  • sprijinirea politicilor și a schimbărilor societății inovatoare;
  • măsurarea și evaluarea progresului către o economie ecologică;
  • promovarea eficienței resurselor prin sisteme informaționale și digitale.
  5. Dezvoltarea unor sisteme de observare și informare globale pentru mediu, cuprinzătoare și sustenabile,care vor fi utilizate pentru a evalua și estima condițiile, starea și tendințele climatice, resursele naturale, inclusiv materiile prime, ecosistemele și serviciile ecosistemice, precum și pentru a evalua politicile și măsurile de reducere a emisiilor de carbon și de atenuare și adaptare la schimbările climatice, în toate sectoarele economiei.
  6. Activități specifice care vor consolida participarea Uniunii Europene și contribuția sa financiară la procesele și inițiativele multilaterale, precum Grupul interguvernamental privind schimbările climatice.