„ORA PLANETEI- 2017” – În Republica Moldova.
Eveniment de mediu la nivel local și național – 25 martie.
Ora Planetei – eveniment global de mediu în care toți oamenii se unesc în numele viitorului omenirii!
În această zi, care dedică o O
ră Planetei, autoritățile de mediu fac Apel către administrațiile publice locale, societatea civilă, agenți economici, cetățeni să protejăm mediul, să facem aceasta o prioritate în acivitatea cotidiană!
Ora Planetei ne așteaptă Sîmbăta, 25 martie, între orele 1900- 2130 în Parcul-Muzeu al Universității Tehnice din Moldova.
Valeriu NANI, șeful Inspectoratului Ecologic de Stat
- Ora Planetei este un eveniment internațional, organizat în ultima sâmbătă a lunii martie a fiecărui an.
- Evenimentul de mediu are ca scop sensibilizarea utilizatorilor de energie electrică față de problema dioxidului de carbon emis în atmosferă la producerea energiei electrice.
- Ora Planetei constă în stingerea luminii și oprirea aparatelor electrocasnice neesențiale timp de o oră, în mod voluntar, atât de către consumatorii individuali, cât și de către instituții si unități economice.
- Ora Planetei este o inițiativă globală de mediu realizată în partenertiat cu WWF.
- În Republica Moldova acest eveniment internațional este marcat începînd cu 2008 și este desfășurat de Ministerul Mediului și administrațiile publice locale.
Încălzirea globală.
- Incălzirea globală este cauzată de acumulările de CO2 în atmosferă.
- CO2 provoacă 80% din poluarea ce duce la încălzirea Pământului și rămîne în atmosferă foarte mult timp.
- Aproximativ 97% din CO2 emis de țările occidentale industrializate rezultă din arderea cărbunelui, petrolului și gazelor naturale pentru producția de energie.
Evenimentul de mediu ,,Ora Planetei – 2017” informează şi responsabilizează cetăţenii oraşelor şi municipiilor și-i îndeamnă să participe la acţiuni de protejare a mediului înconjurător.
SCOPUL evenimentului – creșterea gradului de conștientizare a beneficiarilor de surse energetice, și în mod special a tinerei generații cu privire la riscurile cauzate de poluarea factorilor de mediu și necesitatea protejării acestora.
OBIECTIVE:
- Sensibilizarea populaţiei cu privire la problemele de mediu;
- Organizarea activităţilor de conştientizare în instituțiile de învățămînt preuniversitar;
- Organizarea unei acțiuni în centrul orașului, municipiului sau localității de reședință care va fi urmată de stingerea luminilor pentru o oră;
- Ora Planetei – ora în care toți oamenii se unesc și luptă împotriva încălzirii globale!
Evenimentul la nivel național va avea loc sîmbătă, 25 martie între orele 1900 – 2130 în Parcul-Muzeu al Universității Tehnice din Moldova, str, Studenților.
Pe scurt despre cea mai importantă Convenție (CNUSC)
(Reluarea materialelor din amplasări anterioare – text pentru Ora ecologică)
Clima pămîntului se schimbă vertiginos, resimțit de ultimele generații. Spre exemplu, unul din principalii indici climaterici – temperatura medie de la suprafața pămîntului a crescut cu 0,74°C în ultimul secol și este în creștere. Astfel, ultimul Raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice prezintă o serie de analize a acestui indice, care indică că această valoare poate crește pînă în anul 2100 fără de perioada 1980-1999 cu o valoare de circa 1,1-6,4°C. Cu un grad înalt de probabilitate se constată că valoarea acestui indice către anul 2100 poate fi în limitele unei medii de 1,8-4°C. Se atenționează faptul că aceste schimbări pot avea un impact ireversibil asupra procesului evolutiv de dezvoltare a vieții pe pămînt. La începutul anilor 90 ai secolului trecut, sub auspiciile ONU s-a inițiat un proces de negocieri la nivel global care a avut ca scop unirea eforturilor tuturor țărilor pentru menținerea în limitele unui echilibru stabilit pe cale evoluționistă a procesului schimbărilor climatice. Astfel, în anul 1990 Asambleia generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a creat un Comitet Interguvernamental de Negocieri pentru negocierea şi elaborarea obiectivelor unei Convenţii în domeniul schimbărilor climatice. În rezultatul acestor negocieri a fost elaborat textul Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei, care ulterior a fost aprobat la New York la 9 mai, 1992. Semnarea Convenţiei s-a desfășurat în două etape. Prima etapă de semnare (4-14 iunie, 1992) a fost deschisă pe parcursul lucrărilor Conferinţei Naţiunilor Unite asupra Mediului, care a avut loc la Rio de Janeiro în perioada 3-14 iunie, 1992. A două etapă destinată semnării Convenţiei a durat de la 20 iunie, 1992 pînă la 19 iunie, 1993 şi a fost coordonată de către Cartierul General al Naţiunilor Unite. Pînă la 19 iunie, 1993 Convenţia respectivă a fost semnată de 166 ţări. La 21 decembrie, 1993 Portugalia a devenit al 50-lea Stat care a ratificat Convenţia, satisfăcînd astfel cerinţa minimă pentru acest tratat privind intrarea lui în vigoare. În conformitate cu Articolul 23 al Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la Schimbarea Climei (CONUSC) ea a intrat în vigoare la 21 martie, 1994. La momentul actual 196 ţări sunt membre ale acestei Convenţii.
Republica Moldova a semnat Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la Schimbarea Climei la 12 iunie, 1992, a ratificat-o la 16 martie, 1995 (HP nr. 404-XII, Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 23 din 27.04.1995) şi pentru ţara noastră ea a intrat în vigoare la 7 septembrie, 1995.
Obiectivul Convenţiei.
„Obiectivul final al Convenţii şi al tuturor instrumentelor juridice conexe pe care Conferinţa Părţilor le-ar putea adopta este de a stabiliza, conform dispoziţiilor pertinente ale Convenţiei, concentraţiile de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să împiedice orice perturbare antropică periculoasă a sistemului climatic. Se va conveni să se atingă acest obiectiv intr-un interval de timp suficient pentru ca ecosistemele să se poată adapta natural la schimbările climatice pentru ca producţia alimentară să nu fie ameninţată, iar dezvoltarea economică să se poată desfăşura în mod durabil”. În cadrul CONUSC sub noţiunea de sistem climatic se subînţelege „un ansamblu care înglobează atmosfera, hidrosfera, biosfera şi geosfera, precum si interacțiunile lor”. Principalele Gaze cu Efect de Seră (GES) sunt considerate: CO2, CH4, N2O, SF6.
Pentru a pune în aplicare și a atinge obiectivele CONUSC a fost nevoie de a elabora un document tehnic care să reglementeze acest proces. La cea de-a treia Conferinţă a Părţilor la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei în oraşul Japonez Kyoto la 11 decembrie, 1997 a fost adoptat un astfel de document care a fost numit Protocolul de la Kyoto. Perioada de activitate a Protocolului de la Kyoto a fost între anii 2008 – 2012. Republica Moldova a aderat la Protocolul de la Kyoto la 13 februarie, 2003 (Legea nr. 29-XV, MO nr. 48 din 18.03.2003).
Obiectivul Protocolului de la Kyoto. Prin intermediul mecanismelor Protocolului de la Kyoto în perioada 2008-2012 ţările industrial dezvoltate şi-au asumat obligaţiunea de a reduce emisiile anuale de gaze cu efect de seră (GES) cu cel puţin 5,0% comparativ cu anul 1990 care se consideră an de bază. În acest scop în cadrul Protocolului de la Kyoto au fost prevăzute trei mecanisme: (i) Mecanismul Implementării în Comun, (ii) Mecanismul Dezvoltării Nepoluante (MDN) și (iii) Mecanismul Comercializării Emisiilor. Toate trei mecanisme sunt aplicabile doar pentru ţările industrial dezvoltate. Ţările care nu sunt incluse în Anexa nr.1 a Convenţiei sunt eligibile doar pentru unul din cele trei mecanisme a Protocolului de la Kyoto – Mecanismul Dezvoltării Nepoluante (MDN). Din această grupă de ţări face parte şi Republica Moldova. Scopul MDN este expus în Articolul 12 al Protocolului de la Kyoto și stabilește că prin intermediul acestui mecanism se va oferi o asistență țărilor neincluse în Anexa I a CONUSC în scopul atingerii de către ele a unor performanțe sub aspectul dezvoltării durabile. La fel, prin intermediul mecanismului dat acest grup de țări va contribui la atingerea obiectivelor Convenției prin susținerea și acordarea benevolă de asistență țărilor industrial dezvoltate, incluse în Anexa I a CONUSC, astfel ca acestea să își poată atinge angajamentele de reducere a emisiilor de GES.
Realizarea practică a prevederilor MDN are loc doar prin intermediul implementării unor Proiecte, care au ca obiectiv reducerea emisiilor de GES. Produsul unor astfel de Proiecte este cantitatea de gaze cu efect de seră redusă. În rezultatul unor proceduri speciale, care poartă denumirea de Certificare şi Verificare cantitatea de gaze cu efect de seră redusă se transformă în aşa numitele „Emisii de gaze cu efect de seră certificate”. Cantitatea „Emisiilor de gaze cu efect de seră certificate” se exprimă prin Certificate, care de fapt sun nişte hîrtii de valoare și care pot fi comercializate pe așa numita piață de Carbon.
Datorită faptului că termenul de valabilitate a Protocolului de la Kyoto a expirat la 31 decembrie, 2011 la momentul actual la nivel global se întreprind activități care au ca scop elaborarea unui nou document care să preia aceste activități. Astfel la 8 decembrie, 2012 la cea de-a 18 Conferință a Părților a fost aprobat și propus spre ratificare Amendamentul de la Doha la Protocolul de la Kyoto.
La 28 ianuarie, 2011 Republica Moldova s-a asociat la Acordul de la Copenhaga a Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la Schimbarea Climei. În conformitate cu acest Acord țara noastră a prezentat un obiectiv de reducere a emisiilor de GES care stipulează “O reducere de nu mai puţin de 25% pînă în anul 2020 comparativ cu anul de referinţă (1990) al nivelului total naţional al emisiilor de GES. Se stabilește că acest obiectiv va fi atins prin punerea în aplicare a mecanismelor economice la nivel mondial axat pe atenuarea schimbărilor climatice, în conformitate cu principiile și deciziile CONUSC.”.
Politicile Republicii Moldova recente și în curs de desfășurare în aspectul atenuării fenomenului schimbărilor climatice au ca obiectiv promovarea eficienței energetice și surselor de energie regenerabilă în toate sectoarele economiei naționale, activităţi sistematice de împădurire, promovarea abordărilor inovatoare şi tehnologiilor prietenoase mediului şi de explorare a mecanismelor finanţării de carbon.
În concluzie este necesar de menționat faptul că Republica Moldova pe viitor va aborda problemele legate de schimbările climatice astfel ca acestea să se regăsească în toate politicile și strategiile naționale și sectoriale de dezvoltare ale țării. Această stare va permite încadrarea țării noastre în procesul global de atenuare, apoi și stopare a fenomenului schimbărilor climatice.
Accesați linkul de mai jos pentru o informare mai detaliată a aflării locului unde se va petrece evenimentul Ora Planetei