Răspuns Doamnei Soloviova Tatiana, corespondent al ziarului
”Аргументы и факты”
Veronica FOCŞA, Dumitru OSIPOV,
Şef, secţie inspectare sol, Şef, Secţie Sinteze informaţionale, IES
deşeuri şi subsanţe chimice, IES
Inspectoratul Ecologic de Stat a examinat adresarea Dvs referitor la utilizarea azbestului în Republica Moldova şi Vă comunică următoarele.
Deşi materialele de azbociment nu sunt produse în Republica Moldova, ţara noastră este o piaţă deschisă şi e folosită pe post de consumator pentru ţările exportatoare. Potrivit unui studiu privind utilizarea azbestului în Republica Moldova, foile de ardezie sunt un material de construcţie, utilizat cel mai des în gospodăriile casnice, în special în mediul rural, unde cota acoperişurilor din ardezie atinge aproape 80%.
Conform datelor Or
ganizaţiei Mondiale a Sănătăţii, azbestul se plasează pe primul loc în topul celor zece substanţe extrem de periculoase sănătăţii. Inhalarea fibrelor de azbest poate provoca cancer pulmonar, iar efectele lor asupra organizmului continuă chiar şi după mulţi ani de la încetarea utilizării sursei toxice.
Uniunea Europeană a interzis definitiv utilizarea şi comercializarea produselor cu conţinut de azbest şi a stabilit norme stricte pentru protecţia specialiştilor care intră în contact cu această substanţă nocivă în procesul de muncă. În repetate rînduri, încă din anii ’90, s-au întreprins acţiuni cu privire la interzicerea azbestului prin promovarea unor modificări în normele în construcţii. În anul 2008, Ministerul Mediului, cu implicarea experţilor internaţionali, reprezentanţilor autorităţilor administrative centrale şi comunităţii civile, a elaborat şi a publicat Profilul Naţional privind Managementul Substanţelor Chimice în Republica Moldova, care a servit ca temei pentru elaborarea şi promovarea noii politici de gestionare integrată a substanţelor chimice pe întreg ciclul de viaţă, integrată ulterior în Programul naţional privind managementul durabil al substanţelor chimice în Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 973 din 18.10.2010. Programul stabileşte lista substanţelor prioritare pentru reglementare şi restricţionare (azbest, poluanţi organici persistenţi, metale grele şi compuşii acestora) şi măsurile necesare de soluţionare a problemelor şi riscurilor asociate cu substanţele chimice periculoase. Întru executarea Programului menţionat şi în scopul prevenirii poluării mediului şi impactului negativ asupra sănătăţii omului, implementării prevederilor tratatelor internaţionale şi ţinînd cont de prevederile art.10 al Convenţiei Rotterdam şi regulilor stabilite pentru comunicaţii şi schimbul de informaţii, Ministerul Mediului, fiind autoritatea naţională desemnată pentru Convenţia Rotterdam şi utilizînd un mecanism preventiv, a expediat în anii 2011-2012 Secretariatului Convenţiei răspunsurile interimare de import prin care a notificat, că Republica Moldova nu va elibera consimţămintele de import pentru substanţele periculoase, inclusiv şi a categoriilor de azbest, listate în Anexa nr. III la Convenţia Rotterdam. Astfel, prin acest mecanism de schimb de informaţii 179 ţări părţi la Convenţia Rotterdam, precum şi ţările non-parte, care totodată, folosesc acest mecanism sînt informate privind decizia interimară a Republicii Moldova referitor la nepermiterea importului în Republica Moldova a substanţelor indicate.
În anul 2013 Guvernul Republicii Moldova a aprobat Hotărîrile Guvernului cu privire la riscurile asociate cu substanţele chimice la locul de muncă:
– Hotărîrea Guvernului nr. 244 din 08.04.2013 privind aprobarea Cerinţelor minime pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă, care se aplică activităţilor în care lucrătorii sînt expuşi sau sînt susceptibili de a fi expuşi la praful provenit din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest;
– Hotărîrea Guvernului nr. 324 din 30.05.2013 cu privire la aprobarea Regulamentului sanitar privind cerinţele de sănătate şi securitate pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici la locul de muncă.
Conţinutul actelor respective au ca obiectiv stabilirea cerinţelor protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor pentru sănătatea şi securitatea lor, inclusiv prevenirea acestor riscuri, care decurg sau care pot decurge din expunerea la azbest la locul de muncă şi care provin sau pot proveni din efectele agenţilor chimici prezenţi la locul de muncă ori ca rezultat al oricărei activităţi profesionale care implică agenţi chimici.
La momentul actual Ministerul Mediului este în proces de armonizare a legislaţiei naţionale la cerinţele Directivelor Uniunii Europene şi elaborează pachetul de acte legislative şi normative în vederea implementării prevederilor Acordului de Asociere şi a Planului de acţiuni stabilit în Hotărîrea Guvernului nr. 808 din 07.10.2014 cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2014-2016. În acest context este înaintat proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea proiectului de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative şi anume a unor prevederi din Legea nr. 1515-XII din 16.06.1993 privind protecţia mediului înconjurător şi Legea nr. 1422-XIII din 17.12.1997 privind protecţia aerului atmosferic.
Prin proiectul vizat se stabilesc interdicţii şi restricţii la utilizarea unor categorii de materiale de construcţie şi produse chimice, care conţin metale grele şi poluanţi organici persistenţi, precum şi interzicerea azbestului. aprobarea prevederilor menţionate va asigura protecţia aerului atmosferic şi sănătatea omului împotriva impactului negativ provocat de produse şi substanţe periculoase şi conformarea la standardele europene.

