Presa locală îşi sensibilizează cititorii.

Sergiu CUMATRENCO,

Şef-redactor al ziarului inter-raional ,,Acasă”

Ne plângem că n-avem apă în fântâni, că-i secetă, că-i laie, că-i bălaie. Mi se pare că situaţia de la noi deja înclină spre dezastru. Ţin minte, jurnaliştii şi ecologiştii încă acum 30 de ani în urmă dădeau alarma să nu-şi taie populaţia craca de sub picioare, c-o să vină vremea şi va fi mai rău, dar cetăţenilor noştri pe-o ureche le intra şi pe două le ieşea toată informaţia şi morala ceea. Acum am ajuns să avem ce avem, stăm lângă covata spatră şi ne văicărăm, dând vina pe oricine numai nu pe noi de mocirla în care am nimerit chiar din vina proprie. Or, dacă an de an n-ar fi fost tăiaţi aiurea arborii din făşiile de protecţie de pe câmpuri, dacă nu aruncam gunoiul pe unde nimeream numai nu acolo unde ni se cerea, dacă nu otrăveam totul în jur, azi poate aveam altă situaţie în ecologie, nu se întâmpla să ne sece fântânile, izvoarele, pâraele, iazurile, râurile. Deja suntem cu un picior în groapă, dar nu ne învăţăm minte. Procedăm, în cele mai multe cazuri, cum am procedat zeci de ani în urmă – aruncăm toate deşeurile menajere pe unde ne pică, peturile, sticlele – prin râuri, râuleţe şi păşuni, dar şi prin păduri, tăiem, distrugem ce-a mai rămas, mulţi gândind ca-n vorba ceea „După mine – măcar potopul!”. Toţi spunem că ne iubim copiii, nepoţii (pe cei care-i avem şi care încă urmează să se nască), dar nu toţi se gândesc la consecinţele acţiunilor lor greşite când este vorba de ecologie. Au ajuns să-şi bată capul de ecologia noastră mai mult nemţii decât noi. Fiindcă ei se gândesc că dezastrul acesta de la noi mâine-poimâine poate ajunge şi la ei (prin ape, râuri, aer). Aşa ne-au dat 36 de milioane de lei (din proiect fac parte întreg raionul Şoldăneşti şi câteva sate din raioanele Rezina şi Floreşti) pentru a organiza cât de cât gestionarea corectă a deşeurile menajere, dar pe noi nici ajutorul acesta nu ne opreşte să nu comitem greşeli şi chiar prostii. Prea lent implementăm proiectul germanilor, populaţia e prea inertă şi prea nepăsătoare faţă de ecologie şi de propria sănătate: cum a aruncat pe unde se nimereşte gunoiul din gospodăria sa aşa şi continuă. Ne-o facem cu mâna proprie, iar pe urmă o să plângem!..

Recent la Şoldăneşti a venit o echipă mare de la Chişinău. Campania „AICI este Europa Liberă” e o iniţiativă a postului ,,Radio Europa Liberă” în parteneriat cu Programul comun pentru dezvoltare locală integrată, Progamul ONU pentru dezvoltare Moldova şi Asociaţia Presei Independente. Partener media  este postul de televiziune Canal Regional. Pe ei de asemenea îi nelinişteşte dezgunoierea Republicii Moldova, îndeosebi a raionului Şoldăneşti unde germanii au dat atâţia şi atâţia bani şi acţiunile de dezgunoiere decurg prea lent – se mişcă greu, cu paşi mărunţi şi piedici mari, cum se exprimase cineva din oaspeţi. Aici de aproape cinci ani se încearcă, pe banii nemţilor, care au rupt de la sine pentru a ne ajuta, crearea unui sistem complet de gestionare a deşeurilor, dar prea mult se bate pasul pe loc. Nenumărate dificultăţi sunt invocate, puţini responsabili recunosc că ei sau altcineva din preajmă sunt vinoveţi de ceea ce se întâmplă şi că cele mai mari „greutăţi” au loc din cauza mentalităţii lor şi a populaţiei, nu din lipsă de bani sau de altceva. Avem o sumedenie de şefi mari şi şefuleţi, dar gunoiul e acolo unde este şi pe zi ce trece e tot mai mult, tabloul devenind deja insuportabil.

Da (pe banii nemţilor) avem tehnică performantă, platforme pentru tomberoane şi multe-multe tomberoane, dar ceva ne împiedică să ducem la timp gunoiul de acolo: sau lipsa responsabilităţii celor cu tehnica, sau lipsa de cultură a cetăţenilor noştri care trântesc în tomberoane tot ce le vine prin minte şi nu le trebuie la casă, mai având şi prostul/urâtul obicei de a vărsa foarte multe deşeuri chiar alături de tomberoane, de parcă cei care adună acest gunoi nu sunt tot oameni, de parcă lor nu li se întoarce sufletul la mirosul cela neplăcut…

În sala de protocol a Consiliului raional a avut loc o întâlnire a echipei de la Chişinău cu conducerea raionului, cu mai mulţi şefi de subdiviziuni raionale şi ai serviciilor desconcentrate, dar şi cu o parte din primarii raionului Şoldăneşti. S-a discutat pe îndelete cum să se facă mai bine ca să fie mai repede urnit carul din loc, să avem un poligon mai acătării de stocare a deşeurilor menajere pentru a închide accesul la gunoiştea neautorizată de lângă iazul de la Şestaci, care a servit (aşa neautorizată) Şoldăneştiul cîteva zeci de ani. Aflându-se la o azvârlitură de băţ de pârăul care se scurge în râuleţul Ciorna, această gunoişte polua şi poluează în mod barbar apa, care ajunsă în râul Nistru, e pompată în robinetele din Chişinău de unde copiii, nepoţii, fraţii noştri beau apă. De unde sănătate în corpurile cetăţenilor moldoveni! În timpul discuţiei începuse un ping-pong  de replici dintre primari, Leonid Paierele (şeful Inspecţiei ecologice) şi Mihai Ioncu (directorul S.A. „Salubritate” Şoldăneşti). Cred că până la urmă au înţeles cu toţii că acest jug trebuie să-l tragă împreună în aceeaşi direcţie dacă doresc să se simtă careva rezultate. Noi, jurnaliştii presei locale, am accentuat de nenumărate ori că trebuie să se dea mai multă importanţă (în practică) educării populaţiei când vine vorba de selectarea şi stocarea deşeurilor menajere, dar şi că trebuie ca oamenii să fie motivaţi/încurajaţi de a nu arunca totul laolată în tomberoane. Cred că, dacă ar exista o politică de stat la acest capitol, altă făină s-ar măcina la moara deşeurilor. De ce statul, adică conducerea lui (că statul suntem noi!) nu organizează recepţionarea sticlei, maculaturii, bateriilor, altor deşeuri reciclabile? Măcar dac-ar scuti de impozite pe vreo trei ani nişte agenţi economici care să pună pe roţi o asemenea afacere! Priviţi ce se întâmplă cu metalele uzate sau netrebuincioase oamenilor: le duc gospodarii cu ce transport pot la vânzare, curăţindu-şi gospodăria (uneori şi pe a vecinilor!) pentru a câştiga un ban. Credeţi că dacă ar exista puncte de colectare a maculaturii sau peturilor/plasticuluiu, sticlei, am mai avea noi prin râpi, păduri, iazuri, pâraie, pe păşuni şi câmpuri ceea ce avem?

Avem primari care sunt preocupaţi cât de cât şi de problema evacuării din localităţi a deşeurilor menajere, care încearcă să educe măcar cât sunt în stare populaţia să nu arunce gunoiul (unele obiecte se pot descompune în 100 de ani, altele – în 1000) în alte locuri decât în tomberoane, să achite plata pentru evacuarea gunoiului, să facă observaţie vecinilor care nu procedează omeneşte la acest capitol. Dar avem şi mai pasivi, mai… La acea întrunire, dar şi seara, la casa de cultură, Svetlana Rotundu, preşedintele raionului, a dat de înţeles că trebuie un control mai riguros din partea acţionarilor S.A. „Salubritate” (adică din partea primăriilor, 30% din acţiuni revenindu-i primăriei Şoldăneşti) în ce priveşte managementul deşeurilor menajere, gestionarea finanţelor, exploatarea tehnicii numai acolo unde este nevoie de ea în scopuri comunitare şi nu personale etc., că toate primăriile trebuie să aibă planuri urbanistice, iar proiectul – să aibă un final cu impact pozitiv pentru toţi locuitoruii raionului. „Suntem primii în Republica Moldova care implementăm un asemenea proiect-gigant. Au fost la început nişte devieri de la normal, nişte lucruri pe care ni le-am dorit să fie implementate puţin altfel (mă refer la poligonul de stocare a deşeurilor, care urmează să-l construim pe teritoriul subordonat primăriei Parcani). Dar n-am avut experienţa necesară, n-am avut de la cine lua exemplu, n-au fost consolidate toate forţele la implementarea lui. Iniţial în proiect au fost 7 primării ale noastre, apoi au aderat câteva din raionul Rezina, ca ulterior să adere şi celelalte din raionul Şoldăneşti. Eu am vizitat un şir de ţări europene şi-s informată cum sunt gestionate deşeurile acolo. Aş dori foarte mult ca acest proiect să aibă un final reuşit şi dacă vom depune eforturi toţi, autorităţile locale de nivelul I şi II, sper să se întâmple aşa cum ne-am dorit”.

Până a se ajunge seara la casa de cultură, automobilul ,,Radio Europa Liberă” a circulat mult pe străzile oraşului, invitând locuitorii (cu ajutorul difuzoareleor audio puternice) la adunarea cu cetăţenii. Dacă luăm în calcul că avem în oraş circa 4 mii de cetăţeni care-s apţi de mişcare şi gândire matură, cred că trebuiau să vină măcar 10%. Din păcate, cetăţeii noştri sunt numai nişte consumişti: să fi fost informaţi că vine Cutare sau Cutărică cu vreun conceret electoral, cum se făcea până mai ieri, aveau să se calce pe picioare acolo. Dar când au auzit de managmentul deşeurilor (vocea lui Vasile Botnaru răsuna pretutindeni: „Ce facem cu gunoiul din Şoldăneşti? Veniţi la ora 18.00 la casa de cultură să discutăm!..”. Au venit vreo 50 de persoane. Nu s-au prezentat tocmai cei care fac cel mai mult gunoi, aruncându-l pe sub garduri, lângă fântâni, oriunde numai nu în ograda lor. N-au venit acei care trăiesc cu ziua de azi, crezând că pentru ei va mai ajunge oleacă de apă bună de băut, oleacă de aer. Cu asemenea atitudine posibil să nu ajungă. Şi din cauza lor ne vom da înainte de vreme obştescul sfârşit cu toţii. Că unii cum gândesc: mai bine trage un pahar cu vin în plus decât să vină la adunare! mai bine bârfeşte pe cineva! mai bine stă trîntit la televizor! mai bine… La ce le trebuie lor să participe la discuţii despre treburile comunităţii! Apoi se şuşotesc pe la colţuri: „Iaca, i-am votat, dar ei nu fac nimic!”. Păi, vino, omule, pune-le întrebări, ghionteşte-i pe cei cărora le-ai dat votul! Aportul tău la dirijarea raionului, oraşului nu s-a terminat odată cu participarea la votare. Controlează-i pe cei care-s învestiţi în funcţii cu votul şi aportul tău. Dacă lucrează bine – laudă-i! Dacă lucrează rău – critică-i! Nu tăcea! Dă-le de înţeles că votul tău contează şi că dacă nu vor lucra bine, la următoarele alegeri vei vota pentru alcineva, vei pune la cale şi pe alţii să procedeze ca tine…

Acţiunea a avut loc. Oaspeţii ne-au atenţionat că şi Chişinăul, toată ţara e cu ochii pe noi, că trebuie să gestionăm bine banii donaţi de guvernul german, că de noi depinde dacă donatorii vor mai da ceva bani şi altora sau (dacă vom prăvăli proiectul) se vor întoarce cu spatele la ţara noastră. Ei s-au dus, am rămas cu problemele şi gunoiul faţă în faţă. Avem însă o grămadă de responsabili care trebuie să-şi bată capul să fie totul în regulă, să nu ne facem de ruşine pe noi şi pe ţară. Aceşti responsabili sunt salarizaţi şi salariile nu le sunt dintre cele mici. Deci trebuie să lucreze, mai sfătuindu-se din când în când şi cu populaţia dacă ceva nu le reuşeşte. Că în unire e puterea…

Imagini de la eveniment