Inspectoratul Ecologic de Stat şi-a prezentat raportul de activitate pentru I-ul semestru al anului.

La 10.07.2015, IES a convocat Şedinţa activului constituit din şefii direcţiilor şi secţiilor aparatului central şi subdiviziunilor teritoriale (agenţilor şi inspecţiilor ecologice), unde au fost dezbătute rezultatele activităţii pentru prima jumătate de an şi dată aprecierii evaluării colective a performanţelor.

La întrunire a participat şi dl. Serghei PALIHOVICI, ministrul mediului, care a trecut în revistă problemele majore de mediu pentru soluţionare atît de către Minister, cît şi de către Inspectorat.

Domnul Ministru a apreciat pozitiv activitatea IES şi a îndemnat inspectorii de mediu să fie în continuare combativi şi corecţi în activitatea de combatere a contravenţilor de mediu.

Domnul Vitalie CURARARI, şeful Inspectoratului a prezentat raportul de bază şi a audiat rapoartele din teritoriu prezentate de şefii subdiviziunilor teritoriale.

Domnilor inspectori,

În perioada de raportare, cele 3 atribuţii de bază ale IES, Expertiza; Autorizările de mediu; Controlul şi inspectarea ecologică au fost mereu pe agenda de lucru

Sunt şi alte activităţi care le-au executat în volum mare şi calitativ.

Dacă luăm pe semestrul I al anului, atunci avem:

1. Lucrul cu petiţiile şi demersurile parvenite în Inspectorat – circa 1 100 petiţii, această poziţie este foarte importantă.

2. Educaţia ecologică şi relaţiile cu publicul – circa 500 ore ecologice, întruniri, vizite de lucru; publicaţii – peste 100, emisiuni Radio-TV – 80.

3. Circuitul informaţional şi altele.

Acestea din urmă nominalizate, vin să creeze o atmosferă executorie  pentru realizarea atribuţiilor de bază. Toate acestea, împreună efectuate calitativ, crează imaginea Inspectoratului, despre care se judecă şi prin eficienţa lui, adică prin capacitatea de formare a fondurilor ecologice şi mijloacelor speciale. Anume despre acestea aş vrea să vorbesc mai întîi.

Este cunoscut, că IES asigură efectiv acumularea mijloacelor financiare în fondurile ecologice de susţinere şi promovare a programelor naţionale în domeniul  protecţiei mediului.

Pentru conformitate, în semestrul I al anului amenzile aplicate pentru încălcarea legislaţiei de mediu au constituit circa 4 mln. 470 mii lei.  Subdiviziunile teritoriale ale IES au asigurat verificarea plăţilor pentru poluarea mediului înconjurător de către agenţii economici poluatori sau utilizatori de resurse naturale în sumă de 7 mln. 895 mii lei.

Evident, aspectul financiar este un criteriu necesar de evaluare şi apreciere a eficienţei activităţii IES, aşa cum în baza lui se pot planifica real Programe şi Planuri de acţiuni ecologice în teritoriu, anume acest aspect disciplinează cel mai mult beneficiarii frauduloşi de mediu.

Pentru o prezentare mai clară a eficienţei noastre am efectuat o analiză a acumulărilor la FEL şi la mijloacele speciale în semestru I, 2015 în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2014. Astfel, în I- ul semestru, 2015, la FEL au fost acumulate 10 mln. 748 mii lei, în aceeaşi perioadă a anului 2014 – 9 mln. 423 mii, deci avem o creştere de 1 mln. 300 mii lei. Rezultatul este bun, dar trebuie să spun că 10 subdiviziuni au acumulat venituri în scădere, deci nu toţi au activat la fel.

Deasemenea am făcut analiza acumulărilor în acest semestru pe fiecare lună, unde găsim că majoritatea acumulărilor se fac în primul trimestru cu o oarecare scădere pentru trimestrul II. Cauza e ştiută: plata pentru poluare în volume mari se face la începutul anului, dar aceasta nu înseamnă că nu trebuie să căutăm alte căi şi surse, de exemplu – achitarea prejudiciului cauzat mediului de fiecare dată cînd s-a produs.

Deasemenea, vă informez şi asupra acumulărilor la fondul mijloacelor speciale care este o poziţie foarte importantă în activitatea noastră. La fel analiza s-a făcut pentru semestrul I, 2015 şi pentru semestrul I, 2014.

Astfel, pentru semestrul I, 2015, acumulările au constituit 3 mln. 708 mii lei, pentru semestrul I, 2014 acumulările au fost de 3 mln. 428 mii lei, şi la acest capitol am fost în creştere cu 300 mii lei. Dar ca şi la FEL nu toţi colegii noştri au lucrat la fel, nu se lucrează uniform, 17 subdiviziuni au lucrat în scădere. Analiza pe luni în acest semestru demonstrează că nivelul de acumulări în primul trimestru  este mai înalt ca în trimestrul II. Drept cauză se aduc concediile, aşa şi este, dar trebuie să fim mai activi şi să ne propunem serviciile permanent, ca să fim în avans nu numai anual, dar şi lunar.

Domnilor, de ce am făcut această analiză şi-am prezentat aceste date? Acestea sunt mijloacele din care ne formăm baza tehnico-materială şi condiţiile de lucru. Vreau să vă spun că condiţiile fiecăruia dintre DVS le vom crea conform rezultatelor obţinute, cum lucraţi aşa veţi fi asiguraţi.

Totodată,  aceste mijloace, în bună parte sunt direcţionate spre activităţi practice cu efect ecologic nemijlocit, cum ar fi:

• Acţiunea „Rîu curat de la sat la sat”, care a avut o susţinere largă din partea comunităţilor şi societăţii civile;
• Acţiunea „Un arbore pentru dăinuirea noastră”, devenită tradiţie la nivel de ţară;
• Săptămîna Mobilităţii Europene cu genericul „Aer curat pentru toţi”;
• Bilunarul de salubrizare a localităţilor.

În acest semestru noi am realizat 2 din aceste acţiuni şi anume:

• Bilunarul ecologic de primăvară şi
• Acţiunea ,,Rîu curat de la sat la sat”

Despre rezultatele obţinute în cadrul acestor acţiuni s-a publicat pe pagina electronică.

Atît aportul financiar, cît şi acţiunile nominalizate mai sus, sunt realizări ale Inspectoratului recunoscute, dar atribuţia de bază, care este prioritară este – inspectarea şi controlul ecologic, pentru ce am şi fost constituiţi ca administraţie publică.

Această activitate, cea mai amplă şi de bază, cu mici excepţii, care sunt de intervenţie operativă, revine aproape în totalitate subdiviziunilor teritoriale, care sunt verigi ale sistemului protecţiei mediului şi asigură abordarea ecologică în teritoriu.

Noi am reuşit să demonstrăm că inspectarea şi controlul ecologic au  un caracter constant. În I trimestru, al anului 2015 au fost inspectate 2 248 întreprinderi şi obiective, urmare la ce, au fost întocmite 3 972 acte de control şi 2 566  procese-verbale şi identificaţi 2 464 contravenienţi supuşi amenzilor şi despăgubirilor  prejudiciului cauzat. La fel au fost identificaţi 236 contravenienţi de la examinarea dosarelor parvenite de la alte autorităţi.

În trimestrul II, la aceste poziţii, avem următoarele date:

• Întreprinderi şi obiective inspectate – 2 393
• Acte de control – 4 348
• Procese-verbale – 4 264
• Contravenienţi depistaţi – 3 846

După cum se vede, absolut la toate poziţiile, care depind numai de efortul inspectorilor suntem în creştere, iar la procese-verbale, chiar de 2 ori. E bine, aici s-a demonstrat că s-a  lucrat efectiv.

În trimestrul II, de rînd cu aceste activităţi, au fost efectuate  417  raiduri antibraconaj, faţă de 392 în trimestrul I, în urma cărora au fost confiscate scule – 11 şi arme de vînătoare  – 2.

În domeniul minier unde  asigură controlul din exterior, pentru abateri de la  legislaţie au fost întocmite 25 acte de control şi 35 procese-verbale.

O acţiune de căpătîi în abordarea ecologică a activităţii economice este expertizarea ecologică a activităţilor preconizate. Astfel, IES a examinat şi avizat circa 180 de proiecte de execuţie în acest trimestru faţă de 126 în I-ul trimestru, iar integral pe primul semestru – 307 proiecte de execuţie.

Această cantitate impunătoare vorbeşte despre ecologizarea continuă a economiei naţionale prin apariţia de noi obiective conformate cerinţelor de mediu. Menţinerea  obiectivelor construite în regim ecologic şi utilizarea raţională a resurselor naturale se realizează printr-un proces continuu de autorizări şi reglementări specifice componentelor de mediu afectate.

Atît expertiza cît şi Autorizările de mediu au un caracter nu numai economico-tehnologic, dar şi juridic, aici responsabilităţile sunt deosebite.

La compartimentul autorizări şi reglementări în trimestrul II au fost examinate şi acordate 207 inventare faţă de  162  inventare de emisii de poluanţi în atmosferă în I-ul trimestru şi eliberate 249 autorizaţii faţă de  198 autorizaţii, în I-ul trimestru. Deci se vede cu ochiul liber că volumul de lucru e în creştere.

În fondul forestier de stat şi cel gestionat de primării au fost eliberate 361 autorizaţii de tăieri şi altele.

Necătînd la volumul considerabil de acte emise şi caracterul  intensiv al activităţii, IES reuşeşte să menţină o trenă de creştere.

Îmbunătăţirea continuă a eficienţei şi calităţii activităţii IES presupune un şir de măsuri de realizat, cum ar fi:

• Colaborarea cu instituţii şi autorităţi cu competenţe de mediu pentru a da procesului de ecologizare un caracter intrasectorial.
• Lărgirea bazei sociale a plătitorilor pentru poluarea mediului. Această problemă am pus-o încă la întrunirea din aprilie.
• Consider necesar să reabilităm Concursul naţional „Cea mai salubră, cea mai modernă şi amenajată localitate”, aprobat prin Hotărîrea de Guvern, dar care a fost dat uitării de acum 5 ani. Această Acţiune era o radiografie ecologică a societăţii noastre, participau toţi: şi primăriile, şi şcolile, şi societatea civilă, şi populaţia, şi rezultatele erau foarte bune.
• Este necesar ca toate subdiviziunile să creeze pe componentele de mediu baze de date separate, care să fie completate permanent, şi să se poată da răspuns la orice solicitare.
• Pregătirea profesională în baza strategiilor noi adoptate, a convenţiilor la care Republica Moldova este parte.
• Crearea dosarelor pentru obiectivele cu impact major pentru mediu, atît în teren, cît şi la Centru. Noi trebuie să cunoaştem foarte bine, mai bine ca toţi starea acestor obiective şi soluţiile de îmbunătăţire. Acest lucru nu poate fi amînat.

Deaceea, analizînd informaţiile coordonatorilor, dar şi cele văzute de mine, că-s permanent în teritoriu, am selectat un şir de obiective, dar şi probleme cu impact major de mediu şi vreau să le pun în discuţie în această adunare. Eu voi nominaliza cazul dat, iar cineva din teritoriu sau de la Centru va lămuri situaţia şi va propune soluţii, şi astfel ne vom informa reciproc.Astfel:

1. Secţia de producere a alcoolului etilic a SA ,,Vinăria din Vale” a fost sistată activitatea.

• Care este situaţia şi cum de procedat mai departe. Rog să ne informeze reprezentantul AE Bălţi.

2. Ieri am fost în zona Economică Liberă ,,Tvardiţa”, acolo a fost sistată activitatea întreprinderilor ,,Moldavschii Standart” şi ,,Zolotoi Aist”, întreprinderi care poluează rîuleţul Kirghij-Kitai.

• Reprezentantul IE Taraclia,, informaţi adunarea care-i situaţia.

3. Activitatea depozitului de deşeuri din str. Uzinelor a fost sistată. Cu toate acestea Regia ,,Autosalubritate” continuă să depoziteze acolo deşeurile.

• Reprezentantul AE Chişinău, care-i situaţia la moment şi ce soluţie urmează?

4. Staţiile de epurare a apelor uzate. La moment din 189 staţii existente funcţionează normal doar 5. Tot aici, la toate fabricile de vin şi producere a alcoolului lipsesc staţiile de preepurare. Deşeurile se aruncă noaptea în rîpi, pe cîmpii.

• Direcţia inspectare generală, care-i situaţia şi ce trebuie să facem?

5. O problemă periculoasă pentru toţi prezintă deşeurile medicale.

• Care-i situaţia la zi şi ce se propune? Să vedem pe exemplul Chişinăului.

6. Parcurgem un an secetos. Irigarea este salvarea agriculturii, deci este importantă autorizarea folosinţei speciale a apei.

• Care- situaţia la moment cu ,,Ghişeul unic”, el poate să funcţioneze, Direcţia expertiză şi autorizaţii de mediu, vă rog să ne informaţi.

7. La 04. 01. 2015 a fost adoptată legea Nr. 86 cu privire la evaluarea impactului asupra mediului, pe cît ne ajută sau ne încurcă la expertizarea proiectelor?

• Direcţia expertiză ecologică, care-i situaţia?

8. S-au înmulţit fermele de porcine, bovine şi păsări şi a apărut problema utilizării deşeurilor respective. Tot aici, există un şir de abatoare care aruncă oasele, rămăşiţele animaliere peste tot.

• Cum soluţionăm problema? Direcţia inspectarea generală, vă rog.

Domnilor am un şir întreg de obiective, nu le putem discuta toate aici, dar despre ele trebuie ştiut. Deaceea, consider că începînd cu ziua de azi vom întocmi dosarele pe Agenţii şi Inspecţii a obiectivelor cu impact major care nu-s multe. Acestea vor fi drept amendamente la Paşapoartele ecologice  şi se vor păstra şi în variantă electronică.

Direcţiile şi secţiile Aparatului IES vor întocmi aşa dosare la rîndul lor.

Coordonator de la Centru întru executarea acestei lucrări se numeşte Secţia Sinteze informaţionale .