Astăzi, 03.04.2015,  activul Inspectoratului Ecologic de Stat s-a întrunit pentru totalizarea activităţii pentru I trimestru al anului.

În faţa activului cu un mesaj de apreciere a activităţii Inspectoratului şi problemelor de soluţionat a luat cuvîntul dl Serghei PALIHOVICI, Ministrul Mediului. Domnia sa a scos în evidenţă ,,ca problemă de primă importanţă” managementul deşeurilor şi salubrizarea localităţilor, deasemeni, a trecut în revistă un şir de probleme cu caracter de reformare instituţională.

Şeful Inspectoratului, dl Vitalie CURARARI, în raportul său de prezentare a rezultatelor activităţilor IES a ţinut să evidenţieze importanţa controlului ecologic pentru menţinerea Ţării pe calea dezvoltării durabile şi a prezentat în linii mari cele mai importante activităţi pentru perioada de raportare.

 În continuare au luat cuvîntul mai mulţi şefi de Agenţii şi Inspecţii Ecologice, care au raportat şi despre campania de salubrizare a localităţilor în cadrul Bilunarului ecologic de primăvară. Cele mai bune Agenţii şi Inspecţii, care au demonstrat performanţe în activitate au fost apreciate cu diplome.

Raport cu privire la  activitatea IES în I -ul trimestru al a. 2015.

Vitalie CURARARI,

Şeful Inspectoratului Ecologic de Stat

Domnilor inspectori şefi,

  Inspectarea şi controlul  ecologic de Stat, în întregime, revine    Inspectoratului Ecologic de Stat, care activează regulamentar în baza  Agenţiilor şi Inspecţiilor Ecologice teritoriale, Aparatului central cu  Direcţiile  şi Secţiile specializate. Asistenţa analitico-ecologică necesară  subdiviziunilor  teritoriale  pentru argumentarea deciziilor o acordă  Centrele de Investigaţii  Ecologice Chişinău, Bălţi, Cahul.

  Conform  Regulamentului în vigoare responsabilităţile principale ale IES     ţin  de:

– Expertiza  ecologică de Stat a obiectelor şi activităţilor economice    preconizate;

–  Autorizarea emisiilor în atmosferă, folosirii apei, deversării apei reziduale, gestionării deşeurilor şi tăierilor de  arbori;

– Controlul respectării prevederilor  legislaţiei cu privire  la protecţia mediului.

Aceste responsabilităţi se regăsesc  ca  soluţii atît în domeniul realizării politicilor de mediu, cît şi în domeniul exercitării controlului ecologic. Este cunoscut, că IES asigură efectiv acumularea mijloacelor financiare în fondurile ecologice de susţinere şi promovarea programelor naţionale în domeniul  protecţiei mediului.

Pentru conformitate, amenzile aplicate pentru încălcarea legislaţiei de mediu constituie circa 2 mln. lei.  Subdiviziunile teritoriale ale IES au asigurat verificarea plăţilor pentru poluarea mediului înconjurător de către agenţii economici poluatori sau utilizatori de resurse naturale în sumă de 4 472 830 lei.

Evident, aspectul financiar este un criteriu necesar de evaluare şi apreciere a eficienţei activităţii IES, aşa cum în baza lui se pot planifica real Programe şi Planuri de acţiuni ecologice în teritoriu, dar anume acest aspect disciplinează cel mai mult beneficiarii de mediu.

Aceste mijloace, în cea mai mare parte sunt direcţionate spre activităţi practice cu efect ecologic nemijlocit cum ar fi:

• Acţiunea „Rîu curat de la sat la sat”, care a avut o susţinere largă din partea comunităţilor şi societăţii civile;
• Acţiunea „Un arbore pentru dăinuirea noastră”, devenită tradiţie la nivel de ţară;
• Săptămîna Mobilităţii Europene cu genericul „Aer curat pentru toţi”;
• Bilunarul de salubrizare a localităţilor.

Atît suportul financiar, cît şi acţiunile nominalizate mai sus sunt realizări ale Inspectoratului evidente, dar care nici într-un caz nu umbresc munca de rutină, zi de zi, – inspectarea şi controlul ecologic, pentru ce am şi fost constituiţi ca administraţie publică.

Această activitate, cea mai amplă şi de bază, cu mici excepţii, care sunt de intervenţie operativă, revine aproape în totalitate subdiviziunilor teritoriale, adică Dumneavoastră, verigi ale sistemului protecţiei mediului, menite să transforme  programele şi planurile noastre în acţiuni practice.

Noi am reuşit să demonstrăm că inspectarea şi controlul ecologic au  un caracter constant. În I trimestrul, al a. 2015 au fost inspectate 2 248 întreprinderi şi obiective, urmare la ce, au fost întocmite 3 972 acte de control şi 2 566  procese-verbale şi identificaţi 2 464 contravenienţi supuşi amenzilor şi despăgubirilor  prejudiciului cauzat.

De rînd cu acestea au fost efectuate 386  raiduri antibraconaj, în urma cărora au fost confiscate scule – 6 şi arme de vînătoare  – 15.

În domeniul minier, pentru abateri de la  legislaţie au fost întocmite 32 acte de control şi 20 procese-verbale, cu toate că acolo noi suntem pe exterior.

Orientarea tot mai hotărîtă şi menţinerea economiei naţionale pe calea  dezvoltării durabile a cerut ca IES, conform atribuţiilor, să pună în capul mesei expertizarea ecologică a activităţilor preconizate. Astfel, IES a examinat şi avizat circa 127 proiecte de execuţie. Această cifră impunătoare vorbeşte despre ecologizarea continuă a economiei naţionale prin apariţia de noi obiective conformate cerinţelor de mediu. Menţinerea acestor obiective în regim ecologic şi utilizarea raţională a resurselor naturale se realizează printr-un proces continuu de autorizări şi reglementări specifice componentelor de mediu afectate. Acest domeniu solicită din partea inspectorilor IES o cunoaştere profundă a tehnologiilor, dar şi a cadrului legislativ-normativ, aşa cum, tocmai aici se produc conflictele de interese.

La compartimentul autorizări şi reglementări au fost examinate şi acordate 150  inventare de emisii de poluanţi în atmosferă şi eliberate 196 autorizaţii, a fost eliberată o autorizaţie de folosinţă specială a apei. În fondul forestier de stat şi cel gestionat de primării au fost eliberate 477 autorizaţii de tăieri şi altele.

Necătînd la volumul considerabil şi caracterul  intensiv al activităţii, respectarea prevederilor legislaţiei de mediu nu suportă goluri şi solicită în continuare eforturi susţinute instituţional, profesional şi material pentru a le depăşi.

Îmbunătăţirea continuă a eficienţei şi calităţii activităţii IES presupune un şir de măsuri de realizat, cum ar fi:

• Încheierea în continuare de acorduri de colaborare cu instituţii şi autorităţi cu competenţe directe sau aferente de mediu pentru a da procesului de ecologizare un caracter intrasectorial, plenar şi uniform;
• Consolidarea capacităţilor de inspectare şi control prin fortificarea bazei logistice a IES, instruirea şi perfecţionarea cadrelor în regim continuu şi altele.

Pe lîngă activităţile de fond, Inspectoratului, ca gestionar direct al informaţiilor de mediu şi cunoscător al situaţiei ecologice contravenţionale pe teren, îi revine un rol activ în educaţia ecologică a societăţii şi atragerea de segmente sociale tot mai largi în acţiuni ecologice cu caracter de masă. Inspectorii IES au organizat şi au participat la seminare, întruniri pe teme ecologice, au fost prezenţi la orele ecologice în şcoli, licee şi colective de muncă. Starea ecologică şi protecţia mediului înconjurător au fost reflectate pe paginile publicaţiilor locale şi naţionale, – 50 la număr şi în  28 emisiuni radio şi TV. Toate aceste activităţi, în final, duc la ridicarea nivelului de cultură ecologică a populaţiei şi abţinerea de la contravenţii de mediu.

Reieşind din statutul Inspectoratului de  instituţie publică responsabilă de protecţia mediului înconjurător vom stărui şi în continuare să ne creăm o imagine pozitivă, omniprezentă, necesară şi de credibilitate administrativă în societate. IES, prin personalul său, este abilitat să se manifeste ca instituţie de stat responsabilă de protecţia mediului înconjurător, lucru de care se conduce întreg efectivul inspectoral.

Ţinînd cont că la întrunirea noastră participă şi domnul Ministru voi face cîteva propuneri pe care le consider necesare pentru consolidarea controlului ecologic pe viitor. Despre aceste probleme am vorbit şi mai înainte, am vorbit foştilor miniştri ai Mediului, chiar din momentul cînd am venit în Inspectorat. Dacă îmi permite-ţi, eu o să mă expun pe marginea acestora, le văd foarte necesare:

• Consider necesar ca toate tipurile de control în domeniul protecţiei şi utilizării resurselor naturale, pentru un management corect,  de atribuit unei singure instituţii cum este Inspectoratul Ecologic de Stat (controlul în domeniul minier, controlul în domeniul piscicol, controlul ecologic în punctele vamale).

Ce ar da aceasta? Ar  exclude conflictele de interese, ar optimiza structura şi mijloacele necesare, ar raţionaliza planificarea controalelor. Nu se poate mai mult să activăm din fugă şi  nici nu putem fi echipă de pompieri.

• O altă problemă. Realizarea reformei instituţionale în domeniul mediului prin reformarea Inspectoratului Ecologic de Stat: delimitarea competenţelor de expertiză ecologică şi autorizări de mediu de activităţile de control şi inspectare ecologică prin crearea Agenţiei de Mediu şi a Gărzii Naţionale de Mediu.

Ce ar da aceasta? Ar clarifica de ce răspunde fiecare. Ar permite de răspuns profesionist la întrebările şi problemele puse în faţă. Ar reduce potenţialul de corupere în sistem. Acest moment este arhivajnic. Trebuie de ştiut că majoritatea timpului inspectorii îl pierd la birou, unde eliberează avize, autorizaţii etc. acest lucru îi dezbate de la efectuarea controlului cu caracter permanent. Eu înţeleg că  punerea acestor aspecte împreună s-a făcut din  motivul de reducere de cadre. Dacă în anii 2000 Inspectoratul avea  600 de colaboratori, acum suntem mai puţini de 300, dar economia se dezvoltă, apar tot mai mulţi beneficiari de mediu şi nu avem dreptul să slăbim controlul ecologic. Nu înţeleg de ce numărul de colaboratori s-a micşorat doar la IES, iar la sănătatea publică s-a păstrat. Iată un exemplu la zi: în Teleneşti Inspectoratul are 3 inspectori, Sănătatea Publică – are 37. Nu vorbim că trebuie să fie redusă şi Sănătatea Publică, dar vorbim de noi că trebuie să creştem pentru a face faţă  cerinţelor în creştere.

• Mai departe, o altă problemă. Asigurarea Centrelor Investigaţii Ecologice ale Inspectoratului Ecologic de Stat cu laboratoare ecologice mobile pentru stabilirea gradului de poluare a mediului în regim operativ.
• Şi în sfîrşit, o problemă ce ţine de partea materială a vieţii noastre. Integrarea Inspectoratului Ecologic de Stat în  şirul instituţiilor care desfăşoară activitate în condiţii de risc pentru sănătate şi viaţă conform  Hotărîrii Guvernului nr.331 din 25.05.2012 privind salarizarea funcţionarilor publici.

Rămîn şi în continuare încrezător că Inspectoratul Ecologic de Stat este instituţia publică care dă finalitate politicilor şi programelor de mediu şi cred că  soluţionarea problemelor nominalizate ar duce la un rezultat efectiv.

Totodată vreau să menţionez şi unele părţi slabe în activitatea noastră:

• Astăzi noi nu cunoaştem toţi agenţii economici poluatori de mediu sau utilizatori de resurse naturale. Noi trebuie să pierdem o mulţime de timp ca să-i identificăm pe teren. Lucrul acesta trebuie să fie soluţionat  la momentul înregistrării acestora.
• Ministerul Mediului ca gestionar  şi administrator al acestui domeniu nu are structuri în teritoriu. Inspectoratul Ecologic de Stat trebuie  să aibă doar funcţii de control şi inspectare. Consider necesar ca în aparatul Preşedintelui raionului sau în Consiliul Raional să fie  prezent un serviciu de mediu, cît de mic, care să cunoască situaţia ecologică în teren şi să contribuie la administrarea ecologică  în teritoriul dat.
• Folosindu-mă de ocazie aş vrea să reabilităm Concursul naţional   „Cea mai salubră, cea mai modernă şi amenajată localitate”, aprobat prin Hotărîrea de Guvern, dar care a fost dat uitării de acum 5 ani de către conducerea Ministerului de pînă acum. Această Acţiune era o radiografie ecologică a societăţii noastre, participau toţi: şi primăriile, şi şcolile, şi societatea civilă, şi populaţia, şi rezultatele erau foarte bune. De ce a fost dat uitării eu nu ştiu, dar consider că trebuie reabilitat.
• Şi un lucru de organizare internă. Este necesar ca toate subdiviziunile să creeze pe compartimentele de mediu baze de date separate, care să fie completate permanent, şi să se poată da răspuns la orice solicitare.

Domnilor Colegi! În continuare, în mod reprezentativ vom asculta rapoarte de activitate ca să vedem cum se prezintă Nordul, Centrul şi Sudul. Dar pînă la aceasta aş vrea să atrag atenţia la toţi: – să fim cît mai corecţi în teren, fiindcă societatea e cu ochiul pe noi, iar noi ne găsim pe un cîmp minat – cîmpul conflictelor de interese. Eu mi-am asumat responsabilitatea ca să vă apăr, dar şi DVS trebuie să-mi mergeţi la întîmpinare.

Poate mai mult ca alţii, mă găsesc în teren ca să mă întîlnesc şi cu administraţia locală, lucru care nu se făcea pînă la mine, şi e rău că nu s-a făcut. Eu cred că DVS aţi simţit acest lucru. Trebuie să muncim în echipă şi să ne îngrijim de imaginea Inspectoratului. 

Vă mulţumesc!