De ziua pămîntului 

 Valentina RUSU, Şef, IE Soroca

Nu eliminaţi resturile vegetale şi deşeurile    prin ardere.

Sosirea primăverii şi temperaturile care vin în crestere, îi determină pe tot mai mulţi gospodari să pornească activităţile specifice curăţeniei de primăvară în grădini, curţi, pe terenurile aferente şi pe terenurilor agricole pe care le deţin. Prin acest mesaj lansăm un apel împotriva arderii deşeurilor şi frunzelor uscate care dăunează mediului şi sănătăţii oamenilor, aşa cum fumul produs la ardere conţine multe substanţe nocive care pot provoca boli grave, arderea fiind şi o încălcare a legislaţiei ecologice.

Deşi activităţile de ardere a frunzelor sunt practicate la sat şi în majoritatea gospodăriilor, ne dăm seama  că acestea au un efect negativ multilateral. Prin această activitate solurile îşi pierd din productivitate, deoarece în urma arderii multe din microorganisme şi nevertebrate pier, deşi ar putea participa la fertilizarea solului prin descompunerea aceloraşi frunze, iar aerul este poluat cu diverse produse ale arderii, din care face parte funinginea sau fumul. Arderea resturilor vegetale, a păşunilor aduce mari pagube resurselor funciare. Prin arderea rămăşiţelor plantelor se exclud din circuit de fertilizare substanţele organice care servesc sursă pentru formarea humusului în sol. Concomitent are loc şi arderea unei părţi a humusului din sol. Partea cea mai negativă în urma arderii ierbii uscate o constituie totuşi distrugerea microorganismelor şi nevertebratelor care participă activ la fertilizarea solului prin degradarea mai rapidă a resturilor organice.

Altă manifestare care se răsfrânge negativ asupra organismelor umane şi animalelor este inhalarea aerului îmbibat cu funingine şi compuşi ce acţionează asupra căilor respiratorii ale acestora. Evident, impactul arderii frunzelor există şi nu poate fi neglijat. Impurităţile nocive care se elimină la arderea deşeurilor, resturilor vegetale şi frunzelor se acumulează în stratul inferior al atmosferei – zona continuă de activitate umană. De la aceasta, în special, suferă copiii, oamenii în vârstă, bolnavii de boli respiratorii, precum şi animalele şi păsările de casă. Fumul produs irită ochii şi căile respiratorii, poluând  atmosfera şi-aşa încărcată cu tot felul de pulberi şi de gaze, încât nu trebuie să ne mai mirăm de ce avem atât de multe cazuri de cancer, afecţiuni cardiace, oculare etc. Procedând astfel, pierdem realmente, de două ori: în planul sănătăţii, în primul rând, suprasolicitînd organismul prin  scăderea funcţiilor aparatului imunitar, iar în al doilea rând, ne lipsim de un foarte bun îngrăşămînt natural pentru solul în care cultivăm flori, legume, viţă de vie şi alte plante.

Conform art. 62 al Legii privind protecţia mediului înconjurător nr. 1515-XII din 16.06.1993 este interzisă şi se sancţionează prin lege arderea miriştilor, a învelişului vegetal uscat al perdelelor forestiere de protecţie a cîmpurilor, de pe marginile drumurilor, arderea deşeurilor nocive în afara perimetrelor admise şi special amenajate. La fel, prin art. 20 al Legii privind deşeurile de producţie şi menajere Nr. 1347 din  09.10.1997, este interzisă arderea oricăror deşeuri, inclusiv a celor de origine vegetală, deoarece se produce poluarea aerului prin emisia monoxidului de carbon şi altor substanţe dăunătoare care prezintă un pericol pentru sănătate şi mediu, sărăceşte solul în materie organică, rîmele şi alte vieţuitoare din microfauna solului sunt distruse, se evaporă apa din stratul superficial al solului şi prin crăpăturile rezultate se pierde şi apa din adîncime.

Şi pe această cale aducem la cunoştinţă cetăţenilor şi persoanelor juridice prevederile Codului contravenţional al R. Moldova, art. 115 al. (3), unde arderea în cîmp deschis a resturilor vegetale de orice provenienţă se sancţionează cu amendă de la 100 la 150  de u. c. (2000-3000 lei) aplicată persoanei fizice şi cu amendă de la 400 la 500 de u. c. (8000-10000 lei) aplicată persoanei juridice, conform  art. 154 al. (1), CC al R.M amenzile pentru nerespectarea modului stabilit de colectare, păstrare, transport, depozitare, ardere, neutralizare şi evacuare a deşeurilor industriale, de construcţie, menajere şi de altă natură se sancţionează cu amendă de la 20 la 40 u.c. (400-800 lei) aplicată persoanei fizice sau cu amendă de la 200  la 300 de u.c. (4000-6000 lei) aplicată persoanei juridice cu sau fără privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.

Pentru evitarea poluării mediului se recomandă, ca populaţia să colecteze deşeurile separat, iar resturile vegetale şi frunzele să fie depozitate şi acoperite cu sol. Astfel frunzele vor fi supuse unui proces de fermentare şi se vor transforma în compost, care va putea fi folosit ca îngrăşămînt natural pentru terenurile agricole. Odată arse, frunzele făcute cenuşă nu mai sunt bune la nimic, deşi ar putea servi ca fertilizator pentru câmpuri. Şi primăriile pot face acelaşi lucru, nu numai cetăţenii, cu frunzele şi alte resturi vegetale strînse din localităţi şi terenurile publice.

Ne adresăm cu un apel faţă de toţi cetăţenii, mai ales din zona rurală, autorităţile centrale şi locale, asociaţiile obşteşti de mediu şi sănătate, pentru a preveni poluarea aerului atmosferic şi degradarea solurilor în rezultatul arderii deşeurilor, resturilor vegetale şi frunzelor, în scopul ocrotirii sănătăţii populaţiei şi protecţiei mediului.