STAREA ECOLOGICĂ A NISTRULUI.

Natalia BRAGOI,

Inspector principal, Secția inspectare resurse acvatice și aer atmosferic

Nistrul este unul dintre fluviile mari ale Europei, își ia începutul în partea de nord-vest a Carpaților Răsăriteni, pe panta muntelui Rozlici. Lungimea lui este egală cu 1 352 km, suprafața bazinului hidrografic – 72 100 km2, inclusiv în limitele Moldovei – 657 km și 19 000 km2, respectiv.

Debitul de apă al fluviului Nistru se formează în sectorul superior al bazinului hidrografic, iar afluenții lui mai jos de rîul Camenca nu influențează vădit regimul fluviului. În total, în bazinul hidrografic al fl. Nistru sunt 16 890 afluenți de diferit ordin, inclusiv în hotarele Moldovei – 1686.

Fluviul Nistru – principala arteră acvatică a Republicii Moldova are un rol vital în aprovizionarea populației cu apă potabilă, asigurarea necesităților agriculturii, industriei și, în general, în dezvoltarea durabilă a țării. Concomitent, fluviul reprezintă sursa principală de aprovizionare cu apă potabilă a unor localități ale Ucrainei, inclusiv orașul Odessa, sursă ce determină existența unor zone umede de importanță internațională, precum și starea ecosistemului Mării Negre.

În partea inferioară a sectorului mediu al Nistrului, între or. Camenca și or. Dubăsari a fost construit lacul de baraj Dubăsari; lungimea lui este egală cu 128 km, lățimea – de la 200 pană la1800 m, suprafața acvatoriului – 6570 ha, adâncimea medie –7,19 m, volumul complet – 485,5 mil m³ .

Hidrocentrala electrică pe Nistru de la Dubăsari e prima în Moldova, darea în exploatare a celor 4 turbine cu capacitatea totală de 48 de mii de Kw a avut loc în anul 1955. Lungimea barajului de beton a hidrocentralei e de 133 m, barajul din pămînt din partea dreaptă are 139 m, iar cel aluvial are 257 m, iar stăvilarul malului stîng – 354 m. La darea în exploatare a hidrocentralei electrice de la Dubăsari, a avut loc o dereglare a debitului râului pe cursul său inferior. Pe această lungime a Nistrului au început procese ecologice puțin observabile, dar ireversibile. S-au intensificat procesele alunecărilor de teren ale malurilor râului, la care a contribuit și extracția intensă, cu dragele de aspirație, a amestecului de nisip și pietriș pe această porțiune. Această extragere a dus la deteriorarea fundului râului, la distrugerea locurilor de reproducere a peștilor, cu toate consecințele care decurg din aceasta.

În 1981, pe sectorul fluviului de la s.Ojevo, r-nul Sochireanskii, regiunea Cernăuți, pană la s. Ustie, r-nul Borșcevsk, regiunea Ternopol, a fost construit lacul de baraj Novodnestrovsk. Lungimea lui constituie 214 km, lățimea – de la 200 pană la 3750 m, adîncimea – de la 3 pană la 56 m. Construcția lacurilor menționate a influențat esențial regimul hidrologic, hidrochimic și cel hidrobiologic al fl. Nistru.

Lacul de tampon CHE-2 (construit și pe teritoriul Moldovei), datorită instalării celor 3 turbine, actualmente nu-și îndeplinește funcțiile prevăzute de proiectul inițial al acestui complex: echilibrarea salturilor de nivel al apei în fl . Nistru pe teritoriul Moldovei, micșorarea efectului negativ al apelor reci.

Din păcate, deocamdată Acordul dintre Moldova și Ucraina privind funcționarea complexului Hidroenergetic din Ucraina este la etapa de negociere.

Considerăm binevenită inițiativa de a continua negocierile asupra proiectului Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind asigurarea funcționării complexului hidroenergetic Nistrean.

Menționăm, că acest Acord trebuie să reflecte nu numai interesele părții ucrainene, cum este asigurarea funcționării complexului hidroenergetic Nistrean, dar și interesele Republicii Moldova, dat fiind faptul că fluviul Nistru este principala sursă de apă a țării pentru asigurarea necesităților de alimentare cu apă potabilă, agriculturii, industriei și, în general, asigurarea dezvoltării durabile a țării.

Astfel, Acordul ar trebui să conțină cerințe pentru protecția și folosirea durabilă a resurselor acvatice, inclusiv respectarea regimului hidrologic, fluxurilor de temperatură, debitelor ecologice și compensarea prejudiciilor anuale aduse rezervelor piscicole ca rezultat al construcției și exploatării complexului.

Menționăm, că protecția și folosirea durabilă a resurselor acvatice a rîului Nistru trebuie să fie asigurate în conformitate cu Regulile de exploatare a Complexului hidroenergetic de la Novo-Dnestrovsk și Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind colaborarea în domeniul protecției și dezvoltării durabile a bazinului rîului Nistru. Insă, până la momentul actual, Partea ucraineană nu a prezentat Părții moldave Regulile de exploatare a Complexului hidroenergetic de la Novo-Dnestrovsk, care trebuiau să fie perfectate conform avizului Ministerului Mediului al Republicii Moldova (ser. nr-6/1834-1 din 25.10.2012) și nu a ratificat Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind colaborarea în domeniul protecției și dezvoltării durabile a bazinului rîului Nistru, semnat pe dată de 29.11.2012, la Roma (Italia).

La 17 ianuarie, 2013 în or. Kiev (Ucraina) a avut loc runda a cincea de negocieri asupra proiectului Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind asigurarea funcționării complexului hidroenergetic Nistrean.

La ședința au fost discutate proiectul Acordului, problemele degradării resurselor acvatice a fl. Nistru în rezultatul funcționării complexului hidroenergetic și cerințele care trebuie să fie incluse în proiectul Acordului pentru îmbunătățirea situației. Din partea Ministerului Mediului au fost inițiate propunerile pentru completarea art.6 și anume:

“La exploatarea complexului hidroenergetic Nistrean, Partea ucraineana se obligă să nu deterioreze/înrăutățească calitatea resurselor acvatice, regimul hidrologic și de temperatură mai jos de cursul nodului hidrotehnic de protecție a CHEA Nistrene, în comparație cu cursul superior al rîului și să respecte debitele diurne și anuale.

În cazul nerespectării condițiilor enumerate în primul aliniat, Partea ucraineana va compensa prejudiciul în conformitate cu legislația Republicii Moldova și a actelor internaționale.

Partea ucraineană va efectua analiza post-proiectare a construcției și funcționării a CHEA și va informa partea moldavă în modul stabilit.

În scopul protecției resurselor acvatice și utilizării raționale a acestora, Părțile se obligă să efectueze în comun monitoringul calității și a nivelului apelor de suprafață în punctul transfrontalier din apropierea localității Naslavcea, Republica Moldova”.

În conformitate cu datele investigațiilor analitice efectuate de către CIE AE Bălți, filiala Otaci a Inspectoratului Ecologic de Stat s-a constatat și în 2014 o situație critică creată pe cursul râului Nistru în aval de localitățile Otaci și Soroca, unde au loc evacuări permanente a apelor uzate insuficient epurate și fără epurare de la SRL”Cristal-Nord” Otaci și Stațiile de Pompare Centru și Sud ale SA ”Regia Apă-Canal” Soroca. Pe parcursul anului au fost aruncate fără epurare cca 435 mii m³ de ape uzate de la Stațiile de Pompare Centru și Sud ale SA ”Regia Apă-Canal” Soroca, care au dus la majorarea concentrației de impurificatori. În aval contra amonte de or. Soroca concentrația suspensiilor în apele rîului crește de la 27,3 la 37,6 mg/dm³, la CBO₅ de la 4,4 la 5,5 mg /dm³ și la N/NH₄⁺ de la 0,69 la 1,11 mg/dm³. Concentrația oxigenului dizolvat scade de la 9,8 la 9,4 mgO₂/l.

Conform planului – grafic de activitate în anul 2014, pentru monitorizarea calității apei din r. Nistru, a fost prevăzută prelevarea probelor de apă din 10 secțiuni:1. în amonte de s.Naslavcea, 2. în amonte de ÎA”Tezeu-Lux” s.Vălcineț , 3. în aval de ÎA”Tezeu-Lux” s.Vălcineț, 4. în aval de or.Mog.Podolsc, 5. în amonte de or.Soroca, 6. în aval de or.Soroca, 7. or.Otaci, 8. în amonte de SRL”Cristal-Nord” Otaci, 9. în aval de SRL ”Cristal-Nord” SRL Otaci, 10. de la SP SA ”Alfa-Nistru” s.Vasilcău. Rezultatele analizelor denotă depășiri a concentrației de noxe față de CMA în toate secțiunile. În aval de or. Mogilev Podolsc față de amonte de s. Naslavcea concentrația medie anuală de noxe se majorează cu 7,6 mg/dm³ la MS (de la 24,5 la 32,1), cu 0,8 mg/dm³ la CBO₅ (de la 3,9 la 4,7) și cu 0,22 mg/dm³ la ionii de amoniu (de la 0,64 la 0,86). Concentrația oxigenului dizolvat este în medie de 9,7 mgO₂/l .