La 09 noiembrie 2012 în sat. Gura Bîcului rn. Anenii Noi a  avut loc şedinţa de lucru a Consiliului de Bazin Bîc  cu genericul “Monitorizarea surselor de poluare în bazinul rîului Bîc. Rezultate şi tendinţe.”

La acest eviniment au participat circa 50 de pesoane  din  diferite instituţii publice, precum şi ONG-uri de mediu :Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM, Centrele de Sănătate Publică Anenii Noi, Călăraşi, Străşeni, Ialoveni şi municipiul Chişinău, S.A. „Apă-Canal Chişinău”, Preşedinţii raioanelor Străşeni şi Anenii Noi, Primăria municipiului Chişinău, Autorităţi Publice Locale din bazinul r-lui Bîc, reprezentanţi ai Ambasadei României în Moldova, Ambasadei Cehiei în Moldova, Proiectului „ApaSan” al Agenţiei de Dezvoltare şi Cooperare a Elveţiei, Oficiului de Asistenţă Tehnică a UE pentru Moldova, sectorul de Aprovizionare cu Apă şi Canalizare, reprezentanţi mass-media. Inspectoratul ecologic de stat a fost reprezentat de Şeful Centrului de Investigaţii Ecologice al Agenţiei Ecologice Chişinău, precum şi de şefii  Inspecţiilor Ecologice Călăraşi, Străşeni, Anenii Noi, Ialoveni.

Întrunirea  s-a început pe malul rîului Bîc pentru a vedea realitatea la faţa locului, în apropieree de revarsarea afluientului în Nistru. Aici  se simţea foarte mult mirosul înţepător, se vedea culoarea întunecatăa ape. Locuitorii satului au povestit de vremurile din trecut cînd rîul era plin de peşte şi locuitorii se scăldau aici. Pe acest sentiment de aducere aminte de timpurile din trecut s-a încheiat prima parte a şedinţei pe malul r-luiBîc.

A doua parte a şedinţei a avut loc în localitatea Gura Bîcului.

Şedinţa a fost deschisă de Preşedintele Consiliului Raional Nenii Noi care a vorbit despre situaţia ecologică în teritoriul bazinului r-lui Bîc, şi a îndemnat toţi participanţii să trecem la fapte. Apoi, dl Mustea Mihail a raportat despre problemele identificate de Asociaţia Obştească „Centrul Naţional de Mediu” în bazinul rîului Bîc care au fost împărţite în 2 subiecte-calitative şi cantintative.  La subiectul cantitativ s-a vorbit despre: captarea izvoarelor; bararea rîului; folosirea apei neautorizat în diferite scopuri ş amd. , la subiectul calitativ s-a vorbit despre: deversarea apelor reziduale nelegal; gunoiştile nelegale amplasate în apropierea rîului, lipsa în unele localităţi a staţiilor de epurare ş amd.

A suţinut un discurs privitor la calitatea apelor şi şeful Centrului de Investigaţii Ecologice al Agenţiei Ecologice Chişinău Leahu Arcadie:

Fiind considerat unul din cei mai poluați afluenți ai fluviului Nistru, rîul Bîc este supus permanent poluării cu ape reziduale, deșeuri menajere și de altă natură.

Unul  din factorii de poluare al rîului îl constiutie starea degradabilă  a afluenților lui, rîulețelor și pîrăiașelor. Cauza principală a acestei degradări este în mare măsură de ordin  antropogen, cum ar fi transformarea luncilor în gunoiști stihiinice, distrugerea fîșiilor riverane de protecție, supraexploatarea resurselor de apă.

Albia r.Bîc intersectează cel mai urbanizat teritoriu al Republicii Moldova – municipiul Chişinău.

Din acest motiv, începând cu anul 1998 şi până în prezent, Centrul Investigații Ecologice al Agenției Ecologice Chișinău efectuează controlul sistematic al calităţii apei r.Bîc şi influenţa potenţialelor surse de poluare în sectorul mun. Chișinău, cuprinzînd  punctele de prelevare situate între  bazinul de acumulare Ghidighici, amonte de or.Chișinău și podul de lîngă traseul Sîngera-Floreni, aval de or. Chișinău.

Rezultatele analizelor efectuate demonstrează că poluarea apelor r. Bîc este un proces ce decurge  de mai mulţi ani, proces stabil.  Apa la intrare în or. Chişinău, deja încărcată cu polunaţi, se impurifică şi mai intensiv în sectorul orăşenesc. La principalii indici de poluare – CCO, CBO_{5 ,} NH₄⁺  atît în amonte de or. Chișinău cît și în aval, concentraţiile medii anuale depăşesc norma admisibilă (CMA pisc.). Însă dacă la intrare în or. Chişinău  depăşirile sunt de ordinul unităţilor (CCO – de 1,4 ori; CBO₅  – de 1,5 ori; NH₄⁺ – 2,2 ori), la ieşire din oraş ele sunt de ordinul zecilor (CCO – de 7,0 ori; CBO₅  – de 17,0 ori; NH₄⁺ – 105, 8 ori) în conformitate cu datele analitice pentru anul 2011.

Amplasarea multor întreprinderi de-a lungul albiei r. Bîc în mun. Chișinău crează dificultăți în determinarea sursei concrete de poluare a rîului. Multe întreprinderi, existente încă din anii 70-80,  sunt amplasate în zona de protecție a rîului. Numai în sectorul str. Izmail-podul de lîngă traseul Sîngera-Floreni sunt amplasate în jur de 21 întreprinderi. Devesările excepționale ale apelor uzate din sistemul comunal, spălatul neautorizat al autovehiculelor, aruncarea nelegitimă a gunoiului menajer și de construcție de către agenții economici și persoanele fizice  sporesc considerabil  procesul de poluare a rîului.

Astfel depăşiri ale CMA de poluanţi în apele r.Bîc se constatată în toate punctele de prelevare. Depăşesc CMA conţinutul  de CCO, CBO5, amoniu, azotiţi, detergenţi, produse petroliere.

În ultimii ani se observă și o scădere considerabilă a concentrației oxigenului dizolvat în apele r. Bîc în sectorul municipal. Concentrația oxigenului dizolvat în mediu pentru anul 2011 a variat respectiv în amonte și aval de or. Chișinău de la 5,8 la 1,45 mg/l , norma admisibilă fiind de 4,0-6,0 mg/l. Cantitatea mică de oxigen dizolvat se datorează temperaturilor mari şi debitului mic al apelor  r. Bîc mai ales în perioada caldă a anului (iunie-august). Tot odată albia r. Bîc este supusă înămolirii considerabile cu diferite deșeuri organice, gunoi menajer,  care în condiții anaerobe formează un spațiu mort, nămolul nu dovedește să se descompună ci numai se  acumulează, astfel capacitatea de auotepurare a rîului scade.

Este extrem de agravantă  starea ecologică a rîului și în aval de or. Chișinău, în intervalul s. Sîngera – s. Gura-Bîcului, r-nul Anenii-Noi. Deseori apar situații de poluare excepțională în s. Calfa și s. Gura Bîcului, deversare în r. Nistru.

Numai în anul curent au avut loc 2 astfel de cazuri (23.08.12 și 25.10.12) cînd s-au înregistrat concentrații foarte scăzute a conținutului de oxigen dizolvat. Bunăoară în data de 23.08.12 concentrația oxigenului dizolvat în s. Calfa și respectiv s. Gura-Bîcului s-a dovedit a fi  de 0,98 mg/l și 0,23 mg/l, ceea ce denotă că  a avut loc o deversare excepțională  a apelor uzate în r. Bîc.

Cauza poluării poate fi activitatea întreprinderii ÎCS „Pukoven” SRL din s. Roșcana , situată în apropierea s. Calfa. Întreprinderea  își desfășoară activitatea de profil în creșterea porcinelor. Pentru a exclude întreprinderea dată ca potențială sursă de poluare a mediului, IE Anenii-Noi prin actul de control nr. 052252 din 28.08.2012 a prescris indicația obligatoreie de a efectua auditul ecologic al activității economice, conform HG nr.395 din 08.04.1998 și de prezentat la IES în termen de 30.11.2012. Astfel întreprinderea ÎCS„Pukoven” SRL urmează să demonstreze , că nu este o sursă de poluare a resurselor acvatice.

Pentru ameliorarea situației ecologice a  r. Bîc sunt necesare acțiuni comune de mediu, unificarea tuturor eforturilor, inclusiv administrațiilor publice locale, organizțiilor obștesți, cît  și a populației.

Elaborarea unui  proiect de reanimare a albiei r. Bîc, inclusiv pentru sectorul mun. Chișinău,  precum și realizarea lui va redresa  situația ecologică gravă creată în ultimii ani și va da posibilitate de a transforma fîșia de protecție a rîului Bîc într-o zonă verde  și  de agrement pentru polpulație.

Iar realizarea acestui proiect poate fi efectuată numai  prin conlucrarea cu toate fondurile autohtone și străine în scopul identificării surselor financiare. Prezentarea.

La finele şedinţei, membrii Consiliului au făcut o Propunere de Apel adresată Preşedintelui, Preşedintelui Parlamentului, Prim-ministrului, Ministrului Mediului cu privire la declararea bazinului râului Bâc ca zonă de catastrofă ecologică cu necesităţi stringente de remediere a situaţiei. Cei prezenţi la şedinţă au votat pentru această decizie.

Alexandru PROCOPCIUC

inspector principal

Direcţia logistică şi finanţe