”Munca neremunerată în folosul comunității” – sancțiune discutată de inspectorii de mediu Orheieni!

L. BUBUIOC, inspector principal IE Orhei

Odată cu  mărirea unității convenționele, din martie 2017, cu argumentarea contravenienților precum că ,,nu sunt în stare să achite amenda” aplicată de către agenții constatatori de mediu, precum și nu în ultimul rând precedentul prin care trece Inspecția Ecologică Orhei, unde pe parcursul anului 2016, pe același articol al Codului Contravențional (art.122, alin.1), unui contravenient s-au emis hotărâri de sancționare sub formă de amendă. Pentru eschivarea de achitare benevolă, hotărârile au fost remise spre executare, executorului judecătoresc. La rândul său, executorul, după cercetarea materialelor precum și eschivarea debitorului de la executarea amenzilor administrative a venit către Inspecția Ecologică Orhei cu un demers privind înlocuirea amenzii administrative (în temeiul art. 34, punct 8, Cod Contravențional al Republicii Moldova).

Ulterior, după transmiterea dosarului contravențional instanței de judecată cu solicitarea de a se înlocui pedeapsa pecuniară cu sancțiune sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, ne bucură faptul că instanța a mers la întîmpinarea cerințelor Inspecției totodată lăsând și o lecție învățată din acestă practică.

Cu referire la cele relatate la  24.05.17, șefa Biroului de Probațiune Orhei, Natalia Naval și colega sa dând curs invitației Inspecției Ecologice Orhei au răspuns și discutat fructuos. La comunicarea prezentată de serviciul probațiune a participat și inspectorul regional al Serviciului Piscicol dl Gamarț Valentin.

Astfel, s-au supus dezbaterilor procedura de luare a deciziei de către agentul constatator împreună cu inspectorii de mediu la tema aplicării sancțiunii ,,muncii neremunerate în folosul comunității”. cercetării contravenției cu referire directă la modelul de proces contravențional gestionat de organele pentru protecția mediului s-a stabilit că urmeză să se întocmească procesul-verbal cu privire la contravenție, în partea deciziei agentului constatator, la punctul 11 lit. c) exemplu  se remite judecătoriei Orhei cu propunerea de a se aplica sancțiune – muncă neremunerată în folosul comunității (a se vedea art.37; 395 Cod Contravențional al Republicii Moldova). Însă asemenea decizie, decidentul este în drept s-o aplice fără aplicarea sancțiunii pecuniare cu transmiterea direct instanței, numai dacă la punctul (6) din procesul contravențional la rubrica obiecțiile și probele pe care contravenientul le aduce în apărarea sa (contravenientul) lasă în scris acordul precum că este gata de a presta munca în folosul comunității și refuză de a plăti amenda.

Pentru ca sancțiunea ,,munca neremunerată în folosul comunității” aplicată ca propunere instanței de către inspectorii de mediu să ia amploare printre hotărârile emise în baza proceselor noastre verbale întocmite, este necesar de revăzut prevederile art. 37 Cod Contravențional al Republicii Moldova.

Cu susținerea unei asemenea practici, contravenienții vor deveni utili societății prin contribuția adusă comunității cel pedepsit poate într-un fel să ispășească paguba produsă și la partea materială dar și la cea morală. Un aport considerabil putem aduce autorităților publice locale atunci când sunt demarate lucrările de salubrizare, fiind o bună oportunitate de a implica la muncile comunitare persoanele sancționate pentru contravenții. Feed-beak-ul inspectorilor din Orhei s-a rezultat cu convingerea acestora de a susține în limita cazurilor întâmpinate” practica aplicării sancțiunii. Munca neremunerată în folosul comunității” ca fiind una și cu caracter, de protecție, amenajare, salubrizare, educație ecologică.

                                 Raport

al participării în vizita de studiu în cadrul proiectului „Fortificarea capacităților de implementare a Convenției de la Basel, prin îndeplinirea obligațiunilor de raportare”, care a avut loc în or. Bratislava, Slovacia, în perioada 15-18 mai 2017. („Strengthening of the effective implementation of the Basel  Convention with regard to fulfilment of reporting obligation of  Moldova”).

Scopul vizitei de lucru a fost de a ne familiariza cu sistemul de raportare a deșeurilor din Slovacia și de a vedea cum raporteaza agenții economici cantitățile de deșeuri, în vederea îmbunătățirii sistemului de raportare în RM și de a  contribui la îndeplinirea obligațiilor de raportare în baza  Convenţiei de la Basel.

La acest studiu ne-am aflat 2 zile (16-17 05.17) Bratislava, Slovacia.

În prima parte a zilei de studiu 16.05.17 ne-am întîlnit cu echipa din cadrul proiectului la BCRC (Centrul Regional a Convenției de la Basel din Bratislava), unde s-au discutat:

1. Raportarea națională a RM la Convenția de la Basel: aspecte și priorități pentru îmbunătățire – d-na Silvia Nicolaescu, Ministerul Mediului,
2. Identificarea și colaborarea cu agenții economici pentru îmbunătățirea colectării datelor – Dl. Burduja Anatolie, Jacot Victoria, IES,
3. Instruirea și metodologia privind evidența și raportarea datelor despre deșeurile generate / primite / colectate de diferite categorii de deținători de deșeuri: agenți economici și municipalități – Natalia Efros, EPPO.

Dupa care au avut loc discuții asupra celor prezentate, propuneri de noi metode, soluții, urmată de prezentarea informațiilor de către organizatorii proiectului.

4. Cerințe privind raportarea deșeurilor a statelor membre ale UE și a țărilor din afara UE – Elena Bodikova, SEA
5. Cerințe obligatorii din punct de vedere juridic în sistemul de înregistrare a datelor și raportare către autoritățile competente în managementul deșeurilor din Slovacia, forme, experiențe și exemple – Martin Jakus, SEA
6. 6. Exemple de raportare a datelor din cadrul companiilor de gestionare a deșeurilor din Slovacia – Elena Bodikova, SEA

În a doua parte a zilei am vizitat  FCC Slovensko, s.r.o. (Instalația de gestionare a deșeurilor în localitatea Zohor, amplasată la cca. 25 km de  or. Bratislava), unde  am ascultat o prezentare despre istoria companiei și serviciile prestate, după care am plecat la depozitul de deșeuri nepericuloase colectate din municipalitate, ce include și depozitul de deșeuri periculoase tratate.

Alăturat acestui depozit se află o porțiune de teren care include o gunoiște veche recultivată, înierbată, pe care cresc arbori și arbuști. Din ea se colectează biogazul calculat pentru cca. 50 ani, care este utilizat la producerea energiei electrice în 2 cogeneratoare cu distribuirea în rețea.

Levigatul format de la aceste depozite este acumulat în 3 bazine hidroizolate,  tratat la stația de epurare locală și deversat într-un canal din apropiere.

Pe teritoriul companiei mai este amplasat un depozit pentru utilizarea deșeurilor periculoase al cărui termen de păstrare nu trebuie să depășească de 3 luni. Dacă compania în cauză nu se încadrează în acest termen, ea este obligată să transmită pentru utilizare  stocul de deșeuri periculoase altei întreprinderi de profil.

Tot aici se află și liniile de sortare a deșeurilor ( hîrtie, carton, ambalaje, pungi din polietilenă, PET). Pungile din polietilenă sunt concasate pe loc și utilizate în calitate de combustibil la producerea cimentului.

Deșeurile sunt transportate de autospeciale însoțite de o fișă, care include  toată informația despre tipul de deșeu. Pe autobasculante este montată o plăcuță, care indică codul deșeului transportat. Mașinile sunt cîntărite la intrare și la ieșire. Astfel, se duce o evidență strică atît a categoriei cît și a cantității deșeurilor recepționate.

17.05.17 – A doua zi am plecat spre Banská Bystrica, unde am vizitat compania  „DETOX”, care se ocupă cu tratarea deșeurilor periculoase. Ne-am familiarizat cu activitatea acestei companii, apoi am mers în încăperile unde are loc tratarea fizică și chimică a deșeurilor, neutralizarea deșeurilor toxice, utilizarea lămpilor fluorescente (demercurizarea lor), tratarea prealabilă a uleiurilor uzate, dezagregarea emulsiilor și pre-tratarea mecanică a deșeurilor.

Am  văzut depozitarea unei game largi de deșeuri periculoase, inclusiv uleiuri uzate și amestecuri de uleiuri uzate, produse chimice reziduale, lichide inflamabile, otrăvuri și produse puternic caustice. De asemenea am vizitat și laboratorul în care se fac analize prealabile a deșeurilor recepționate.

În a doua parte a zilei am vizitat Agenția Slovacă de Mediu la care s-a relatat  detaliat despre sistemul slovac de informații ,,RISO” privind deșeurile și s-a discutat asupra implementării sistemului de raportare în RM.

Concluzie:

Vizita de studiu a atins obiectivele, toate temele și prezentările au fost actuale. Urmează să stabilim modul de colectare a datelor privind producerea și gestionarea deșeurilor, prin implementarea sistemului informațional automatizat  „Managementul deșeurilor”; să fie stabilită metodologia de raportare, inclusiv raportarea anuală a agenților economici generatori de deșeuri  pentru perfectarea sistemului de raportare în Republica Moldova, potrivit cerințelor Convenției  de la Basel.

Raport

privind vizita de studiu la Ministerul Mediului și Agenția Națională pentru Protecția Mediului din or. București, România a dnei Petreanu Mariana, inspector principal, Direcția expertiză ecologică și autorizații de mediu, Inspectoratul Ecologic de Stat

Perioada deplasării: 15 mai – 19 mai 2017

Scopul deplasării: preluarea experienței României privind evaluarea de mediu: evaluarea strategică de mediu (ESM pentru planuri, programe şi programele sectoriale de ramură şi teritoriale) și evaluarea impactului asupra mediului (EIM pentru proiectele publice și private).

Componenţa grupului (5 persoane): Mariana Petreanu – Inspector principal, Inspectoratul Ecologic de Stat; Dumitru Gorelco, consultant, Direcția Analiză, Monitorizare și Evaluarea Politicilor; Andrei Ursache, Șef-adjunct, Direcția Resurse Naturale și Biodiversitate; Mihail Gonța, Șef serviciul e-Transformare; Victoria Gratii, consultant superior, Direcția Managementul Apelor.

More…

Distracții vînătorești  la Șoldănești.

Ion DOROȘ, inspector principal, IE Șoldănești

În ,,Letopisețul Țării Moldovei” multe capitole sînt dedicate vănătoriilor domnești. Potrivit acestor scrieri, se spune că după orce vînătoare se întindea și un ospăț. Conform tradiției un asemenea ospăț-concurs s-a organizat la 21 mai, 2017 de către SVP Șoldănești sub controlul IE Șoldănești și IP  Șoldănești în vecinătatea satului Răspopeni, unde s-au adunat toate echipele de vînători ai raionului Șoldănești. Un vînător adevărat trebuie, în primul rînd, să cunoască Legea regnului animal și să respecte toate condițiile acestui act. La acest concurs s-au verificat cunoștințele vînătorilor  în privința cunoașterii regulilor de vînătoare, Legea regnului animal și altele. Astfel pentru aprecierea cîștigătorilor  s-au organizat un concurs conform probelor:

1)Cel mai bun țintaș.;                                                                                   2)Cea mai bună echipă de vînători.

Pentru începerea acțiunilor date vînătorii sau aliniat,după ce a răsunat imnul SVP Șoldănești. Apoi s-au desfășurat acțiunile sus menționate. În urma desfășurării concursului cîștigători la proba ,,Cel mai bun țintaș” au devenit: Valeriu Eanco din echipa s. Găuzeni, Radu Tatarenco – echipa s. Dobrușa și Bilibov Tudor – echipa s. Răspopeni. Referitor la proba ,,Cea mai bună echipă de vînători” victoria a fost acordată echipelor din satele: Dobrușa; Găuzeni și Șipca. Tuturor învingătorilor le-au fost decernate diplome și cupe.

Informație de la Cahul

Mihai CREȚU, șef-interimar AE Cahul

Începând cu seara zilei  de 18 mai și pe parcursul următoarei zile a fost efectuată  o razie de către Agenția Ecologică Cahul împreună cu Serviciul Piscicol și Poliția de Frontieră, fiind depistate mai multe plase de monoflament cu diferite dimensiuni cu o lungime totală de aproximativ 500 de metri în apele lacului Beleu. Din plase au fost eliberate în apele lacului aproximativ 5 kg de pește.

Inspectorii de mediu la datorie

Angela VARTIC, inspector principal IE Orhei

În perioada de prohibiție (01.04-09.06.2017), Inspectorii IE Orhei în comun cu inspectorii Serviciului Piscicol monitorizează starea lucrurilor pe rîurile Nistru și Răut efectuând razii de combatere a braconajului.

Astfel, în timpul nopții și zilei de 19 mai, 2017 inspectorii IE Orhei Constantin Busuioc și Vitalie Mudrea în comun cu Valentin Gamarț, inspector principal al Serviciului Piscicol au efectuat o razie pe r. Nistru,  porțiunea Lopatna – Oxentea.  Astfel au fost depistate și ridicate 7 plase monofilament. Circa 7 kg de pește viu au fost eliberate în albia râului. La fel a fost depistat în flagrant un cetățean, care pescuia ilegal. Pentru încălcarea depistată, conform art. 114/1 CC al  R Moldova, i-a fost întocmit un proces- verbal cu aplicarea sancțiunii sub formă de amendă.

Inspecția Ecologică Orhei  face apel pe această cale către toate persoanele care practică pescuitul recreativ/sportiv să respecte perioada prohibiţiei ce durează până pe data de 09 iunie, 2017.

Download (XLSX, 84KB)

Combatere a braconajului și pescuitului ilicit

Pavel CIOBANU, șef IE Leova

Întru respectarea prevederilor stipulate în Ordinul Ministerului Mediului nr. 33 din 24.03.2017 cu privire la stabilirea perioadei de prohibiție în obiectivele acvatice piscicole naturale pentru anul 2017 colaboratorii Inspecției Ecologice Leova au efectuat un raid de combatere abraconajului și pescuitului ilicit în comun cu colaboratorii Poliției de Frontiera a sectorului Leova. Pe sectorul  de frontieră a râului Prut  în apropierea satelor Hănăsănii-Noi și Nicolaevca, r-nul Leova, în dimineața zilei de 18.05.2017, în jurul orei 06:00, în urma inspectării a fost depistată o avă cu diametrul ochiului de 30 mm în regiunea s. Nicolaevca, fiind ridicată din apele râului Prut.

Contravenientul a fost atras la răspundere contravențională conform art. 114 al. 2 CC al R. Moldova, acesta pescuia cu utilizarea uneltelor interzise și în perioada de prohibiție. Prin astfel de acțiuni ilegale se încalcă Legea nr. 149 din 08.06.2006 privind fondul piscicol, pescuitul și  piscicultura.  La locul faptei au fost ridicate pentru păstrarea temporară până la soluționarea cazului contravențional un costum de cauciuc pentru pescuit și cangea de metal, iar ava cu diametrul ochiului de 30,0 mm a fost distrusă la fața locului.

Bilunarul ecologic de primăvară la Soroca – în plină desfășurare

Maria BENCHECI, inspector principal IE Soroca

Am putea spune că meleagurile sorocene sunt de un pitoresc aparte şi mulți vizitatori ai orașului, văzând aceste frumuseţi impresionante, le-au comparat cu Elveţia, Ialta şi alte localităţi vestite şi frumoase de pe glob. Dar ştiu oare oamenii să preţuiască această avere, dăruită de Dumnezeu sorocenilor? Spre marele nostru regret, o mare parte a concetățenilor noștri consideră că datoria de a salubriza și a menține în ordine locurile publice este în totalitate pusă pe umerii autorităților publice locale, populația fiind în cel mai bun caz spectator pasiv la ceea ce se întâmplă în jur, dar ce e regretabil uneori și autori ai peisajelor împânzite de gunoaie.

Dar avem și multe exemple pozitive, care trebuie de urmat.  Sâmbătă, 13 mai, un grup de inițiativă, format din locuitori activi ai urbei, cărora le pasă cum arată orașul lor, mai ales zona cel mai des vizitată de turiști din țară și de peste hotare, din preajma Cetății Soroca,  coordonând acțiunile cu Inspecția Ecologică și Primăria orașului Soroca, au ieșit la salubrizarea cheiului Nistrului. În jur de 300 de persoane au folosit timpul lor liber pentru a aduce în ordine porțiunea de chei din preajma Palatului de Cultură până la microraionul fabricii ”Stil”. La acțiunea de salubrizare au participat de la mic la mare – copii, tineri și maturi, care au cosit și evacuat iarba de pe malul Nistrului, au adunat gunoaiele aruncate aici de acei care nu au cei șapte ani de acasă, au tăiat arborii uscați și lăstarii de arbori care creșteau din zidul cheiului, deteriorându-l. Natura este cel mai frumos lucru creat de Dumnezeu. Din păcate însă, totul se schimbă, ceea ce a fost frumos şi neatins cândva, astăzi îşi pierde farmecul şi existenţa. În lume se petrece un adevărat război al omului cu natura. Dacă ar fi să căutăm vinovatul sau să dăm vina pe cineva, constatăm că aceia suntem noi, oamenii, care pricinuim rău fără să ne dăm seama uneori. Moldova este un colţişor de rai. În mod paradoxal, deşi nu face parte din ţările înalt dezvoltate, are mari probleme ecologice. De aceea, doar unindu-ne forţele, mai putem salva ceea ce a rămas în jurul nostru. Într-un mediu frumos şi omul pare la fel, de aceea viaţa trebuie să cuprindă şi dragoste de natură, care nu poate striga ca s-o audă şi cei care n-o văd.