Circa 2000 de puieți au fost plantați la Țîpova.

IE REZINA

Circa două mii de puieți de salcie şi plop au fost plantați duminică, 22 aprilie  în satul Țîpova, raionul Rezina cu participarea a  o sută de voluntari.

La evenimentul organizat de Fundația pentru Dezvoltare Ecologică din Moldova„EcoDava” au participat zeci de persoanecare au venit  să înverzească natura şi să evacueze deşeurile din zonă.

„Astăzi am reușit să plantăm 2000 de puieți de salcie și plop, am reușit să salubrizăm zona de pe traseul turistic, am colectat circa 100 de saci cu deșuri. Le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la însănătoșirea rezervației naturale. Acesta este un prim pas, în următorii ani ne vom ocupa și de îngrijirea copacilor. Ne vom strădui împreună cu voluntarii, ca de două ori pe an, să avem grijă de acești copaci, ca peste cîțiva ani să ne bucurăm de o alee destul de frumoasă. Totodată mulțumim pentru material săditor proiectului ”Million Trees Moldova”. Aceste locuri trebuie de păstrat în curățenie, mai ales că țara noastră este vizitată de mulți turiști și de oaspeți. Este bine ca într-o țară cu un viitor bun şi civilizată, precum este Republica Moldova, să fie păstrată curățenia. Îndemnăm oamenii să fie mai atenți și să curețe zonele riverane de deșeuri pentru a avea o Moldovă curată și frumoasă”, – a spus unul din voluntarii participanți la eveniment.

Proiectul de salubrizare a zonei turistice „Țîpova” s-a desfășurat pentru al cincilea an consecutiv și are drept scop salubrizarea zonei și îmbunătățirea situației ecologice. Seria de evenimente ecologice este organizată de Fundația „EcoDava.

Activități de mediu pe malul Nistrului.

Biroul de presă, IES

Suntem în toiul Campaniei de salubrizare și amenajare a localităților și cursurilor de apă. Structurile teritoriale ale Inspectoratului Ecologic de Stat mobilizează în teritoriu cele mai diferite segmente ale societății la acțiuni de salubrizare, atât   în intravilanul, cât și în extravilanul  localităților. De mai mulți ani, în această perioadă, în republică se desfășoară și acțiunea de salubrizare  în preajma surselor acvatice, cunoscută ca o acțiune de mediu  devenită tradițională cu numele de „Râu curat de la sat la sat”. Atât salubrizarea și amenajarea localităților, cât și  îngrijirea surselor acvatice  și apelor de suprafață sunt o preocupare  a serviciilor specializate din teritoriu, a Autorităților publice locale, dar și a cetățenilor. Printr-un efort comun se stăruie ca să se facă cât mai multă ordine și curățenie către Ziua Mondială a Mediului, care va avea loc la 5 iunie.

Este bine ca în aceste acțiuni de mediu să participăm cât mai mulți și cu multă  dăruire.

La 21 aprilie, 2018 Inspectoratul Ecologic de Stat și Agenția „Apele Moldovei” au întreprins o acțiune de salubrizare a surselor acvatice pe segmentul fluviului Nistru din preajma satului Malovata, r-nul Dubăsari. Această acțiune s-a dorit a fi una de urmat și pentru alte autorități publice. La acțiunea în cauză s-au alăturat și locuitori ai satului Malovata. Sperăm că acțiunea în cauză să aibă continuitate și în zilele următoare prin participarea oamenilor de pe loc.

Activități de mediu în teritoriu.

MOTRUC Anatolie, Şef IE Sîngerei

Inspecția Ecologică Sîngerei, la 21.04.2018, în conlucrare cu Gimnaziul ,,Valentin Mereniuc” din  Bilicenii Vechi, împreună cu  absolvenții promoției 1998 a procurat material săditor de talie înaltă de specia stejar, arțar, mesteacăn și tei de la întreprinderea SRL ,, Floribel” din or. Bălți specializată în creșterea arborilor. Tot în ziua de 21.04.2018, în comun cu colaboratorii IE Sîngerei, profesorii, liceenii și absolvenții gimnaziului, arborii dați au plantat arborii procurați pe teritoriul Gimnaziului. În total au fost procurați și plantați 38 de arbori în valoare de 10 mii lei, care au fost achitați integral de către absolvenții gimnaziului, promoția 1998.

O idee bună de urmat.

Acțiuni de mediu la Cahul în imagini.

Vladimir MOLDOVAN, Șef AE CAHUL

La  13.04.2018, colaboratorii Agenției Ecologice Cahul și a mai multor servicii desconcentrate din teritoriu au participat la acțiunea de salubrizare și amenajare a parcului de pe str. Dunării din mun. Cahul.

Pe scurt despre starea solurilor ca patrimoniu

(Text pentru Ora ecologică).

Dumitru  APARATU,  inspector principal, secția inspectare sol,

deșeuri și substanțe chimice

 Ziua pământului, — 22 aprilie, este o zi internațională, consacrată protecției mediului. Pentru prima data această zi a fost celebrată 1a 22 aprilie, 1970 in SUA la inițiativa senatorului Gaylord Nelson, primul care a propus și organizat această manifestare de amploare dedicată Теrrеi ( 20 mln de participanți).

Ziua Pământului a revenit în anul 1990 în atenția opiniei publice mondiale. În acel an, sub conducerea 1ui Denis Hayes, festivitatea s-a desfășurat in plan mondial cu participarea a peste 200 mln de oameni.

Dimensiunile teritoriale  considerabile ale statelor nu pot nici într-un caz justifica atitudinea neglijentă a omului, a comunității, a administrațiilor, așa cum Terra reprezintă un ecosistem complex și reacționează dur la orice exploatare semnificativă, nerecunoscând hotare și regimuri.

Republica Moldova, cu toate că are un teritoriu nesemnificativ, în virtutea amplasării geografice, poate deveni o sursă activă de dereglare ecologică cu consecințe grave și pentru țările vecine în cazul poluării bazinului Dunării și Mării Negre.

Suprafața totală a fondului funciar al Republicii Moldova constituie 3 384,6 mii ha, inclusiv 2 499,6 mii ha (73,9%) – terenuri agricole. Cota terenurilor arabile și a plantațiilor pomiviticole este foarte mare — 62,4 1а sută din suprafața totală a fondului funciar sau 84,5 1a sută din suprafața terenurilor agricole, ceea се nu permite menținerea unui echilibru ecologic dintre ecosistemele naturale și antropice, provocând degradarea învelișului de so1 și biodiversității.

Învelișul de so1 constituie unul din cele mai importante resurse naturale, principala bogăție națională a Moldovei. Bunăstarea noastră depinde direct de faptul cât de rațional exploatăm  solurile.

So1u1 este suportul mediului de viață pentru plante și animale, este depozitar de resurse energetice, care pot fi reînnoite, este acumulator de substanțe nutritive și de apă. Solul reprezintă un bun național, averea inestimabilă a întregului popor care, indiferent de forma de proprietate trebuie să fie folosită corespunzător intereselor dezvoltării economiei naționale in conformitate cu prevederile legislației in vigoare. Gospodărirea rațională a solului înseamnă combinarea tehnologiilor și activităților in așa mod în cât să se asigure concomitent: bioproductivitatea, securitatea alimentară, protecția calității solului, viabilitatea economică și socială. Menținerea ре termen lung a capacității de producere a solului, sporirea fertilității 1ui sunt sarcinile strategice primordiale ale întregii societăți. De atitudinea noastră față de so1 depinde situația economică a țării. Prin urmare, fiecare cetățean, fiecare deținător de terenuri și agent economic trebuie să fie informat despre starea de calitate a solurilor și să participe activ 1а realizarea măsurilor necesare pentru protecția și sporirea fertilității acestora.

Calitatea învelișului de sol in Republica Moldova ре majoritatea terenurilor agricole este nesatisfăcătoare, iar ре unele terenuri este critică. Continuă să se extindă suprafețele terenurilor afectate de eroziune și alunecări, de procesele de dehumificare, de deteriorare a structurii și de compactare, de solonizare, de salinizare și înmlăștinire. S-au intensificat secetele. Aceste procese duc 1а dereglarea ciclurilor biologice a balanței elementelor nutritive și a humusului din so1, 1a deteriorarea solurilor și 1a scăderea fertilității 1or.

Prejudiciul anual direct și indirect cauzat de degradarea solurilor și de secetă ре teritoriul republicii constituie 436 mln 479 mii dolari SUA, inclusiv: 79 m1n 846 mii dolari SUA – costul solurilor totalmente distruse de alunecări de teren, ravene și in procesul efectuării lucrărilor de terasament; 356 mln 633 mii dolari SUA — costul recoltelor pierdute și a solului fertil spălat de ре versanți.

Degradarea solurilor este condiționată atât de factorii naturali, cit și de cei antropici sau social-economici.

Principalii factori naturali de degradare a solurilor în republică sunt relieful accidentat și clima (aridizarea, ploile abundente). Degradarea antropică a învelișului de so1 este condiționată de gospodărirea nechibzuită a omului. În rezultatul interacțiunii factorilor naturali (clima, relieful) și celor antropici procesele de degradare a învelișului de so1 se intensifică.

Factorii antropici principali de degradare a învelișului de so1 sunt antrenarea maxima a teritoriului in arătură; tăierea fâșiilor de pădure și a fâșiilor de protecție, prelucrarea terenurilor de-a lungul versanților, amplasarea incorectă a rețelei de drumuri, protejarea insuficientă a solurilor cu covor vegetal, cota exagerată a culturilor prășitoare in asolamente, tasarea solurilor cu mecanisme grele, impactul reformei funciare.

Factorul principal а1 degradării învelișului de so1 este eroziunea. Suprafața totală a terenurilor erodate constituie circa 877,6 mii ha (35,1% din suprafața terenurilor agricole). Suprafața solurilor erodate s-a majorat ре parcursul a 35 de ani сu 264,4 mii ha, ceea се constituie 10,4 1a sută din suprafața terenurilor agricole, crescând anual cu 7 554 ha. Pierderile anuale de so1, ca rezultat a1 eroziunii, constituie 26 m1n tone, ceea се echivalează сu distrugerea a 2 000 ha de cernoziom cu bonitatea de 100 puncte. Această cantitate de so1 fertil conține: humus – 700 mii tone; azot – 50 mii tone; fosfor – 34 mii tone; potasiu – 393 mii tone. Cele mai erodate soluri sunt depistate in județele Cahu1 (44,4 %), Hîncești (43,7 %), Ungheni (43,4 %), Nisporeni (43,4 °/о),

Eroziunea solurilor conduce 1а agravarea situației ecologice generale in țară, are loc înnămolirea și poluarea bazinelor acvatice și terenurilor din depresiuni, se distrug drumurile, instalațiile și construcțiile hidroameliorative.

Suprafața terenurilor ravenizate constituie 12 049 ha. Ravenizarea scoate anual din circuitul agricol aproximativ 100 ha terenuri, iar volumul de sol scos din circuitul agricol e de 10 – 15 mln m³,  prejudiciul cauzat economiei naționale, conform datelor, constituie 83 mln. lei. Degradarea resurselor funciare este cauzată și de alunecările de teren. Suprafața lor, conform cadastrului funciar constituie 24 184 ha. Cele mai mari suprafețe cu alunecări sunt în raioanele Călărași – 3 588 ha, Ungheni – 1 863 ha, Hîncești – 1 055 ha, Strășeni – 629 ha, Telenești – 516 ha. Alunecările de teren prezintă o primejdie permanentă și pentru multe  obiecte sociale: case de locuit, drumuri, construcții hidrotehnice.

Un mare pericol pentru fertilitatea solului i1 constituie dehumificarea. Anual, in urma acestui proces natural se pierd circa 2,0 mln tone de humus, pentru compensarea cărora e nevoie de circa 20 mln tone de îngrășăminte minerale.

Odată сu recoltele de ре terenurile agricole anual se extrag circa 400 mii tone de azot, fosfor, potasiu. Volumul îngrășămintelor locale incorporate in so1, in ultimul deceniu, a scăzut de 10 – 12 ori, а1 celor chimice de 18 – 20 ori. Bilanțul humusului și a1 elementelor nutritive este profund negativ. Circa 40 1а sută din suprafața totală a terenurilor agricole se caracterizează printr-un conținut redus de humus ( < 2 %), 800 mii ha – cu un conținut foarte scăzut de fosfor. În ultimii ani îngrășămintele organice mai mult se aruncă ре malurile râurilor și râpilor, in fâșii forestiere și ре margini de drum, poluând astfel apele de suprafață. Rațional ar fi încorporarea 1or ре scară largă in so1, însă datele statistice pentru anul 2015 ne demonstrează, că îngrășămintele naturale s-au introdus într-un volum de 244 mii tone, ре când in anii 1990 – 91 se incorporau circa 7 – m1n tone.

În ultimii ani se intensifică cazurile de nimicire a microorganismelor și microflorei din soluri prin arderea miriștii. În anul curent miriștile au ars ре o suprafață de circa 346 ha, distrugând rămășițele de vegetație, care contribuie 1a creșterea fertilității și îmbunătățirea protecției solurilor.

Din mai multe cauze  se sădesc foarte puține fâșii forestiere de protecție, sau chiar dimpotrivă,  se distrug și cele existente,

О largă răspândire, practic ре toată suprafața terenurilor agricole cultivate, î1 are procesul de compactare secundară a stratului arabil in rezultatul dehumificării și deteriorării structurii solului in procesul de folosire a tehnicii agricole. Compactarea excesivă conduce 1a agravarea condițiilor ecologice in so1, micșorarea recoltei сu 10 – 50%, scăderea eficienței îngrășămintelor, infectarea solurilor сu bacterii nocive și dăunători, îmburuenirea 1or. Crește considerabil pericolul salinizării și solonețizării solurilor, apariției eroziunii și altor procese nefavorabile.

Excesul periodic de umiditate a solurilor și apariția proceselor de înmlăștinire, salinizare și solonețizare sunt foarte răspândite in luncile Prutului, a râurilor mici și ре pante. În rezultatul manifestării acestor procese are loc micșorarea recoltelor de 1а 20 până 1a 100%.

Premiza folosirii raționale, ameliorării și protecției învelișului de soluri a1 Moldovei este respectarea ре teritoriul ei a principiilor de agricultură durabilă, care preconizează:

• organizarea antierozională a teritoriului gospodăriilor, implementarea măsurilor organizatorice, agrotehnice, fitoameliorative și hidrotehnice, având ca scop protecția solurilor de eroziune;
• structurizarea și reconstrucția landșafturilor, extinderea teritoriilor împădurite și a luncilor in scopul menținerii echilibrului ecologic dintre sistemele naturale și antropogene, păstrării diversității biologice și a ocrotirii resurselor pedologice și acvatice; implementarea asolamentelor, in care corelația dintre culturile prășitoare, păioase, ierburile perene și culturile legumicole ar contribui 1а protejarea fertilității solurilor, 1а combaterea buruienilor, bolilor și a dăunătorilor, sporirea productivității 1or;
• aplicarea îngrășămintelor organice din toate sursele posibile (resturi vegetale mărunțite, băligar, siderate, culturi intermediare, deșeurile organice animaliere și deșeurile de menaj după prelucrarea 1or specială, composturi);
• aplicarea îngrășămintelor chimice in cantități moderate doar ca supliment 1a ce1e1a1te măsuri;
• implementarea unui sistem minim de prelucrare a solului, care asigură păstrarea structurii și durabilității agricole;
• introducerea managementului integrat de protecție a plantelor pentru a micșora folosirea pesticidelor și aplicarea in preponderență a metodelor agrotehnice și biologice, pesticide biologice, folosirea soiurilor rezistente din punct de vedere genetic a hibrizilor și a altor măsuri de combatere a dăunătorilor și buruienilor.
• folosirea resurselor locale (energiei solare și terestre, bacteriilor, care fixează azotul și viețuiesc liber in so1, soiurilor și hibrizilor rezistenți 1а secetă, aplicarea metodei utilizării raționale a apelor de irigare) și micșorarea volumelor resurselor procurate (îngrășăminte, pesticide);
• integrarea sectorului culturilor de câmp cu sectoarele zootehnic și horticol in scopul creării unui sistem agricol complex și arabil, având o diversitate biologică mai mare, in care resursele interne se folosesc mai eficient, schimbul de substanțe este mai complet, costul producției se micșorează, forța de muncă se folosește mai rațional, crește stabilitatea populației rurale;
• organizarea teritoriului astfel, încât componentele naturale și antropice ale landșaftului agricol să formeze un complex organizațional echilibrat și utilizat armonios, care ar asigura condiții pentru sporirea productivității agriculturii, conservarea și reînnoirea resurselor pedologice și a altor resurse, armonizarea factorilor naturali și economici, crearea unui mediu favorabil, stabilitatea întregului sistem.

La baza strategiei de combatere a degradării învelișului de soluri trebuie să fie pusă noțiunea ‘`limita ecologică a teritoriului”, care caracterizează limita de regenerare a mediului natural. Repararea prejudiciilor pentru degradarea solurilor este o cerință obligatorie față de utilizatori. Pentru a determina starea inițială a învelișului de soluri a loturilor privatizate statul trebuie să ofere proprietarilor funciari documentele obiective de evaluare — certificatele de calitate a solurilor, suplimentar 1a certificatele deja eliberate, care confirmă dreptul proprietarului asupra pământului. Aceste documente cadastrale de asemenea sunt necesare pentru determinarea corectă a mărimii impozitului funciar, efectuarea tranzacțiilor de vânzare – cumpărare, arendă, gajare, moștenire, efectuarea măsurilor de protecție, ameliorare și utilizare rațională a solurilor.

De Ziua Pământului 2018

Andrei GUMOVSCHI, conf. universitar

Solul este baza existenței vieții terestre. Deși reprezintă numai 29% din suprafața planetei Pământ, iar apele au 71% din această suprafață – motiv pentru care planeta noastră este numită și Planeta Albastră –, totuși, suprafața terestră realizează 95% din producția agroalimentară, iar apele, care reprezintă 71%, ne oferă numai 5% din necesarul de hrană.

Pământul țării noastre este un pământ binecuvântat. Țara noastră dispune de peste 30% de soluri fertile și foarte fertile, în timp ce, la nivel planetar, aceste soluri ocupă ceva mai mult de 10%, iar solurile sărace și foarte sărace – 60%.

Datoria noastră este să îl păstrăm, mai ales că sunt o serie de schimbări majore asupra solului, iar presiunea vine din schimbările climatice globale.

În plus, 33% din suprafața globală a solului este supusă deșertificării; eroziunea – care este inamicul numărul 1 – duce la dispariția a 5 până la 7 milioane de hectare pe an, iar această suprafață se amplifică datorită faptului că anual, la nivel mondial, dispar aproximativ 7 milioane de hectare de pădure.

Spuneam că presiunea populației este o presiune majoră. Primul miliard de locuitori pe Terra a fost înregistrat în 1804. Al doilea miliard, după 123 de ani, în anul 1927, iar următorul miliard, în 1960 – s-a realizat în numai 33 de ani.

Să nu uităm că, în 2011, populația Globului a atins 7 miliarde de locuitori, adică în creștere cu 4 miliarde numai în 51 de ani, ceea ce înseamnă mai puțin de 13 ani pentru creșterea cu un miliard a populației de pe Terra. Și, iată, ajungem în anul 2050 la peste 9 miliarde de locuitori!

Această populație trebuie hrănită – trebuie produsă mâncare, concomitent cu creșterea populației la nivel global!

Iată de ce datoria noastră este să păstrăm, să conservăm pământul, să aibă o capacitate din ce în ce mai ridicată de producție!

Se multiplică  amenințările schimbărilor climatice asupra pământului. Pe lângă pulverizarea proprietății, putem să adăugăm, fără rezervă: secătuirea continuă de elemente nutritive, cultivarea nerațională, distrugerea proprietăților sale fizico-chimice, biologice, diminuarea biodiversității și eroziunea amplificată de distrugerea masivă a pădurilor.

Pământul este o bogăție inestimabilă, un patrimoniu: avem datoria să îl muncim, să îl protejăm și să îl păstrăm. Diminuarea cantităților de pământ, concomitent cu diminuarea calității acestuia, corelată cu intensificarea schimbărilor climatice și încălzirea globală, intensificarea decăderii mediului, diminuarea resurselor de apă, extinderea deșertificării, creșterea continuă a populației reprezintă, din punctul meu de vedere, cel mai mare pericol pentru țara noastră, pentru viitorul planetei Pământ.

Lester Brown, în lucrarea sa «Planeta plină, farfuriile goale», spunea că pământul este noul aur al omenirii, iar hrana este noul petrol al omenirii.

În memoria iubirii de glie a străbunilor noștri, să ne asumăm responsabilitatea de a păstra și de a consolida tezaurul național: pământul!

Informații din teritoriu.

    Aurica GHERGANOV, Șef-interimar, Inspecția Ecologică Cimișlia

În cadrul acțiunilor de primăvară de salubrizare și amenajare a localităților și a corpurilor de apă”   Consiliul Local al satului Satul-Nou  a pus pe rol un șir de  acțiuni de salubrizare și amenajarea localității,  și anume:

– au fost desfășurate  lucrări de amenajare și salubrizare la cimitir;

– au fost lichidate mai multe mini-gunoiști neautorizate, formate în intravilanul localității cu antrenarea funcționarilor publici din cadrul primăriei și elevilor  Gimnaziului „Tudor Strijcă” la colectarea separată și evacuarea deșeurilor la gunoiștea din sat. Mihailovca.

Acțiunile menționate au continuat și în alte  localități din raion. Motto-ul acțiunilor rămâne în continuare „O localitate curată la noi acasă”.

Activități  de mediu la Călărași

GHILAN Veniamin, Șef, Direcție IECălărași

La început de martie, raionul Călărași a lansat campania de primăvară de salubrizare și amenajare a localităților pe întreg teritoriul raionului.  La  6 aprilie, 2018 Administrația  Locală a or Călărași în comun cu serviciile desconcentrate și instituțiile de Stat au desfășurat lucrări de salubrizare în cadrul Campaniei ,,Hai Călărași” în spațiile verzi din intravilanul orașului, precum și în fîșia de protecție a r.Bîc.În cadrul acțiunii au fost lichidate 3 micro-gunoiști spontan apărute, deșeurile acumulate au fost transportate de către ÎM,,Gospodăria Comunală Călărași” la depozitul de depozitare a deșeurilor din or.Călărași.

Activități de mediu la Soroca.

 Valentina RUSU, Șef, Inspecția Ecologică Soroca

La începutul lunii martie, prin Dispoziția Președintelui raionului Soroca, a fost lansată Campania  de primăvară de salubrizare și amenajare a localităților pe întreg teritoriul raionului. Campania de salubrizare se desfășoară conform planurilor de acțiuni aprobate de organele administrației publice locale de nivelul I.

În cadrul desfășurării acțiunilor de salubrizare a fâșiilor și zonelor de protecție a corpurilor de apă, la  06 aprilie, 2018, la inițiativa  Inspecției Ecologice Soroca și a  Serviciului piscicol au fost organizate și desfășurate acțiuni de salubrizare a fâșiei riverane de protecție a fluviului Nistru începând cu intrarea în or. Soroca până la Podul Bechir. În  aceste acțiuni au fost implicați membri ai Societății vânătorilor și pescarilor din or. Soroca în jur de 40 de persoane.  A fost curățită fâșia riverană de protecție  a apei fluviului Nistru pe o lungime de 1,5 km. Deșeurile colectate în volum de 2 metri cubi au fost transportate la gunoiștea orășenească de către angajații Serviciului de amenajare și înverzire a Primăriei or. Soroca.

În final, participanții la acțiune își doresc ca rezultatul muncii lor să fie prețuit și  ca toți sorocenii și oaspeții orașului care se vor odihni în această zonă să mențină curățenia.

Activitățile de igienizare a orașului și raionului vor continua pe tot parcursul perioadei de salubrizare.

O inițiativă de la Basarabeasca

Veaceslav Lupașcu, șef Inspecția Ecologică Basarabeasca

În teritoriul Primăriei satului Carabetovca, rl Basarabeasca la 5 aprilie, 2018 Administrația Publică Locală în comun cu Inspecția Ecologică Basarabeasca în baza programului de acțiuni privind organizarea și desfășurarea Campaniei de primăvară privind salubrizarea și amenajarea localităților și Acțiunii ,,Rîu curat de la sat la sat” au organizat ziua ,,Joia curată” dedicată pregătirii pentru sărbătorile de Paști. La această acțiune au ieșit toți locuitorii satului de la mic la mare.

Dorim ca această inițiativă să devină o tradiție în localitatea dată, care să fie prelevată și de alte sate din raion.