Săptămîna Mobilității Europene la Florești

Vitalie CIORBĂ, șef IE Florești

Întru executarea Odinului Inspectoratului Ecologic de Stat nr. 76 din 11.09.2017,,Cu privire la desfăşurarea acţiunilor de mediu în cadrul Săptămînii Mobilităţii Europen”, în scopul diminuării poluării aerului atmosferic de la transportul auto, conştientizării de către proprietarii vehicolelor a consecinţelor aduse calităţii mediului şi sănătăţii populaţiei de la sursele mobile de poluare, la 16 septembrie, 2017 de către Inspecţia Ecologică Floreşti în comun cu Administraţia Publică Locală a or. Floreşti şi agenţii economici din teritoriu au organizat activitatea consacrată Săptămînii Mobilităţii Europene, la care au participat elevii instituţiilor de învăţămînt din localitate.

 Imagini foto și video:

Experiența Plastic Free July și despre cum poți să consumi mai puțin plastic în Republica Moldova!

Aurelia BAHNARU, Doctor în Economie

Plastic Fee July continuă, iar redacția revistei “Managementul Deșeurilor în RM” este mereu în căutarea de alternative eco pentru a reuși  fără plastic sau cu cât mai puțin plastic posibil. De data aceasta, redacția revistei  vă împărtășește mai multe despre cum reușim, ce procurăm și de unde, care este viziunea celor din jur și ce am realizat până acum.

Cum e să faci shopping în Moldova fără a utiliza plasticul?

E greu și pe alocuri chiar imposibil. Practic fiecare produs din magazin conține oarecum plastic. Cerealele, legumele, fructele, laptele, iaurtul, cașcavalul, mezelurile, etc., toate sunt ambalate în plastic. Și atunci ce facem? Căutăm alternative! Ca exemplu, facem cumpărăturile la piață sau în magazinele care vă permit să alegeți personal legumele și fructele și pe care le puteți pune ulterior în pungile reutilizabile. La fel procedăm și în cazul cerealelor, acestea pot fi procurate la kilogram și depozitate în recepiente reutilizabile sau în pachete de hârtie reciclabilă. O soluție reală este de a prepara în condiții casnice o serie de produse precum iaurtul, cașcavalul sau untul.

Pentru a vă ușura provocarea, prezintăm și câteva alternative eco pentru păstarea și depozitarea produselor, oferite de GreenUp Mom, partenerii Revistei și susținătorii campaniei Plastic Free July: coșuri și saci textili pentru pâine, huse și saci pentru a ambala orice produs în devafoarea plasticului, saci pentru rufe murdare /rufe curate, saci pentru păstrarea ierburilor și a cerearelor, husă pentru boluri de salate și altele, torbe pentru cumpărături și torbițe pentru copii, etc.

Dacă ne referim la produsele cosmetice, atunci e mai dificil din lipsa alternativelor. De exemplu, este mai complicat să gesești periuțe eco din lemn sau  să prepari șampunuri și pastă de dinți din produse naturale. În schimb e la îndemâna tuturor să excludă săpunurile lichide în favoarea celor naturale, șervețelele pentru bucătărie în peliculă din plastic în favoarea celor neambalate. Balsamul și deodorantul poate fi înlocuit cu produse din gospodărie, existând variate recete naturale online.

În fiecare zi, fie la locul de muncă sau în parc vedem iubitori de cafea savurând această băutură în pahare de unică folosință, care de fapt reprezintă un deșeu periculos și care poluează nociv  mediul, și aceasta deoarece sunt realizate dintr-un amestec de plastic şi aluminiu, ceea ce înseamnă că cele mai multe dintre staţiile de reciclare din lume nu dispun de facilităţi pentru a le recicla în mod corespunzător.

Vă anunț că acționând Plastic Free July,  nu vă obligă să renunțați la acest obicei atât timp cât folosiți cana reutilizabilă. De această dată ne-am descurcat foarte simplu cu ajutorul unei căni reutilizabile, confecționată din fibre de bambus, fiind biodegradabilă. Este plăcut să bei cafeaua preferată în aer liber din propria cană și să te simți în armonie cu natura.

Pe parcursul campaniei, în cele peste 150 de țări participante, unele chioșcuri care comercializează cafea în pahare de unică folosință și care au decis să susțină Plastic free july, au oferit reduceri celor care la procurare aveau propria cană reutilizabilă. Prin această campanie, doar în Australia fiecare chioșc de cafea reușea să economisească pe zi 27 de pahare de unică folosință, raportând la cele 2000 de chioșcuri implicate în campanie, ar putea fi salvate timp de un an, aproximativ 20 milioane pahare de unică folosință. Un alt exemplu de implicare și gestionare eficientă a acestor deșeuri este cel al oraşulului german Hamburg, care tocmai a devenit primul din lume care a interzis utilizarea acestor  pahare de unică folosinţă în toate instituţiile gestionate de guvern.

Analizând de fiecare dată produsele comercializate în căutarea celor mai potrivite, ne convingem repetat că o sarcină aparte le revine producătorilor, nu doar consumatorilor. Am ajuns în situația în care plasticul se folesește cu și fără folos și atât timp cât nu vor exista restricții clare pentru producători, va fi foarte dificil să reducem cantitatea de plastic generată sub formă de deșeu. Piața națională nu prea ne oferă alternative eco, fiind foarte dificil să găsești produse ecologice și care le substituie pe cele din plastic.

Ziceam la începutul campaniei că fiecare din cei care au acceptat provocarea lunii iulie fără plastic sunt în drept să decidă în ce măsură reduc cantitatea de plastic consumată. Important este să reflectați global și să luați decizii la nivel local, să nu ignorați, dar să încercați o schimbare necesară pentru a vă păstra sănătatea într-un mediu curat și mai puțin poluat!

Aerul pe care-l respirăm  

(Text pentru Ora ecologică)

Corina MUNTEANU, profesoară, disciplini ecologice, 

grad didactic II, Colegiul de Ecologie, Chişinău

Săptămâna Mobilităţii Europene  este evenimentul  cu privire la mobilitatea urbană durabilă ce are loc în fiecare an, în care toţi oamenii din toate ţările  şi de pe toate continentele sunt invitaţi să participe la activităţi şi manifestări  care să promoveze  transportul  nonpoluant, mijloacele de transport în comun, mersul pe jos sau ciclismul. Aceste activităţi au ca scop informarea/conştientizarea  populaţiei despre impactul negativ pe care îl are traficul auto asupra mediului înconjurător şi sănătăţii umane. Evenimentul îndeamnă oamenii de pe întreaga planetă  să contribuie la crearea tipului de oraş modern în care vor să trăiască.

În Republica Moldova „Săptămîna Mobilităţii Europene”, se desfăşoară în fiecare an în perioada 16-22 septembrie. Un  eveniment  de  mobilizare la nivel naţional a  autorităţilor de mediu, în primul rând, a  Ministerului Mediului, Inspectoratului Ecologic de Stat în comun cu administraţia publică  locală, instituţiile de învăţământ de a promova măsuri durabile în ceea ce priveşte protecţia mediului înconjurător şi de a invita cetăţenii ţării noastre  să susţină promovarea mijloacelor de transport nonpoluante ajutând la reducerea poluării aerului,  poluării fonice, a accidentelor care vor spori în mod cert calitatea vieţii în satele şi oraşele ţării noastre. Mesajul autorităţilor de mediu este unul primordial, prin îndemnul fiecărui cetăţean deţinător de mijloace auto să manifeste o atitudine firească faţă de mediul în care trăieşte, să refuze pentru  o zi sau  o săptămână la maşina proprie, ce va aduce beneficii semnificative atât mediului, cât şi sănătăţii personale şi celor din jur.

Fiecare autoritate locală participantă împreună cu organele de mediu din teritoriu este invitată sa lanseze cel puţin o măsură cu caracter continu cum ar fi: crearea zonelor cu trafic scăzut sau fară trafic;  lansarea programelor pentru reducerea vitezei; ameliorarea reţelelor de piste destinate cicliştilor, precum şi punerea în circulaţie a transportului ecologic.

Cu părere de rău  datorită proceselor  industriale poluarea aerului este tot mai frecventă în deosebi în zonele urbane.  Statisticile  recente efectuate arată că gazele de eșapament sunt principala sursă de poluare a marilor orașe, care afectează dramatic sănătatea oamenilor și contribuie semnificativ la efectul încălzirii globale. În lume, peste un miliard de oameni inspiră aer foarte poluat, în special cu monoxid de carbon și dioxid de sulf, gaze rezultate din procesele industriale. Creșterea  numărului de autovehicule a dus şi la creșterea efectelor negative asupra planetei și nemijlocit asupra  sănătăţii oamenilor. More…

Raportare din teritoriu

 Codrean V, șef interimar IE Ocnița

Inspecția Ecologică Ocnița a depistat  că la  21.08.2017 pe teritoriul primăriei Vălcineț, r-nul Ocnița a avut loc un incendiu de vegetație.

La  22.08.2017 la IE Ocnița a parvenit un apel din partea Șefului Ocolului Silvic Otaci,  ÎS ÎS Edineț.  Dl Cojocari Boris a menționat  că în urma incendiului de vegetație din 21.08.2017 au afost afectate culturile silvice (Primăria Lencăuți).

În urma controlului s-a depistat că a fost incendiată miriștea de pe terenul arabil care este în arenda Dlui Nimerciuc Stanislav, focul trecînd pe pășunile ce aparțin Primăriei Vălcineț, iar mai apoi au fost prejudiciate 0,8 ha culturi silvice (salcîm). În total au fost afectate de incendiu 15 ha pășuni si culturi silvice.

Dl Nimerciuc Stanislav menționează că nu el a incendiat resturile vegetale de pe terenul arendat și că în urma incediului la fel este pătimit.

Pe cazul dat IE Ocnița a făcut demers către Inspectoratul de Poliție Ocnița pentru depistarea contravenientului.

Nucul –  o cultură tradițională pentru Moldova. 

Maria BENCHECI, inspector principal, IE Soroca

Legea culturilor nucifere a Republicii Moldova nr. 658 din 29.10.1999 prevede conservarea  şi folosirea raţională a patrimoniului existent prin adoptarea de măsuri ce interzic defrişarea sau deteriorarea plantaţiilor de nuci sau pomilor răzleţi indiferent de forma de proprietate. Aceeași lege, la art. 11 prevede că recoltarea nucilor se efectuează în termenele stabilite pentru fiecare specie şi soi de nuci aparte corespunzător perioadei de coacere.

Pe parcursul ultimilor ani se observă  tendința locuitorilor raionului Soroca ca la stadii timpurii să înceapă recoltarea nucilor prin metode ce deteriorează pomii.

La 21 august, 2017 inspectorii IE Soroca Melinte Valeriu și Railean Gheorghe au efectuat un raid în localitățile Grigorăuca și Holoșnița în cadrul căruia au depistat mai multe persoane locuitori ai acestor comune, care recoltau nuci din fâșiile de protecție a drumurilor locale la stadii timpurii prin metode ce deteriorează pomii, ceea ce constituie o încălcare a legii sus-numite.

Persoanele depistate vor fi sancţionate pentru încălcarea  actelor normative ce reglementează activitatea legată de cultura nucului.

INFORMAȚIE DE LA CIMIȘLIA.

 Dumitru RĂCILĂ, șef IE Cimișlia

Prin prezenta, Inspecția Ecologică Cimișlia  informează că în rezultatul efectuării raidului de contracarare a braconajului și tăierilor ilicite, la 19.08.2017 a fost depistată arderea miriștii pe teren agricol pe o suprafață de 0,5 ha, în teritoriul administrativ al comunei Ialpujeni, r-nul. Cimișlia. Fapta a fost  comisă de către cet. Lăcătuș Vasile.

Inspecția Ecologică Cimișlia a întocmit un proces-verbal cu privire la contravenție conform art.115, alin.3, CC al R.Moldova, și calculat prejudiciul cauzat resurselor de sol prin arderea miriștii și altor rămășite de plante pe cîmp.

Bacteria care devorează plastic. Poate salva Pământul?

Andrei Gumovschi, profesor universitar

Vreau cu tărie să cred că încă mai avem șansa de a trăi pe o planetă curată, sănătoasă. Însă realitatea face ca această perspectivă să pară mai idealistă chiar și decât cea a colonizării altor planete.

Potrivit statisticilor, în fiecare an la nivel mondial se produc 322 de milioane de tone de plastic. Aceleași date spun că în doar 20 de ani producția de plastic a crescut covârșitor. Dacă în 1980 se produceau 20 milioane de tone, în 2000 s-a ajuns la 200 de milioane. Dacă cifrele nu vă sugerează nimic, atunci trebuie să vă spun că, potrivit revistei Anthropocene, după al Doilea Război Mondial omenirea a produs atât de mult plastic încât ar fi putut acoperi în întregime Pământul. Vă puteți imagina așa ceva? Studiile întreprinse de oamenii de știință au demonstrat că în prezent există plastic în fiecare colț al planetei. Cine să ne salveze de noi înșine?

Atâta vreme cât cumpătarea și înțelegerea efectelor cumplite pe care le va avea plasticul asupra Pământului și implicit asupra vieții noastre vor fi limitate nimic nu va funcționa. Reciclarea, în pofida tuturor eforturilor făcute de ecologiști, va fi o stavilă infinit mai mică decât tsunamiul declanșat de nepăsare.

Ideonella sakaiensis

O șansă vine însă tot din partea naturii. O echipă de cercetători de la Universitatea din Kyoto au descoperit, după cinci ani de studiu asupra a 250 de probe colectate din gunoaie, o bacterie care, pe parcursul a șase săptămâni, poate devora în întregime plasticul. Ideonella sakaiensis, așa cum au numit-o, trăiește hrănindu-se cu un material plastic foarte comun de tip polietilen tereftalat. Acesta este folosit în special pentru fabricarea sticlelor de tip PET și a mai multor tipuri de haine. Studiile asupra bacteriei au arătat că aceasta generează o enzimă care, în contact cu apa, transformă plasticul într-o substanță intermediară pe care o poate înghiți. Intervine apoi o a doua substanță care divide substanța intermediară în doi compuși de bază: etilenglicol și acid tereftalic, substanțele din care se fabrică PET-urile. Oare poate salva Pământul această bacterie care devorează plasticul.

Activitatea IE Briceni prezentată la ședința din 04.08.2017

Dinu BARALIUC, șef IE Briceni

Pe parcursul  anului 2017 în cadrul Inspecției Ecologice Briceni au activat 5 colaboratori cu calitatea de inspector.

În această perioadă  inspectorii au acordat o deosebită atenție respectării întocmai a prevederilor legislației ecologice în vigoare, sporirii eficienței controalelor în teritoriul subordonat IE Briceni.

Sub un control mai strict au fost examinate problemele ce țin de protecția solului și a subsolului, aerului atmosferic, apelor de suprafață și celor subterane, regnului animal și cel vegetal, supravegherea proceselor de producere și impactul acestora asupra calității Mediului Înconjurător, impactul deversărilor apelor și emisiilor de substanțe nocive în Mediul Ambiant. Pe parcursul perioadei 2017 de către colaboratorii Inspecției Ecologice Briceni au fost inspectate 92 obiecte în urma cărora au fost întocmite 197 acte de inspectare, au fost întocmite 89 procese-verbale.

Procesele-verbale au fost examinate de către Inspecția Ecologică Briceni cu aplicarea amenzilor în sumă de 131.950 lei și încasarea amenzilor în sumă de 65.975 lei de la 92 contravenienți.

În această perioadă inspectorii Inspecției Ecologice Briceni au acordat servicii prestate în sumă totală de 105.237 lei.

Caracteristica  problemelor ecologice care  în r-nul Briceni la moment.

Raionul Briceni este cel mai de Nord raion al Republicii Moldova și are hotare cu Ucraina la Nord, cu raionul Edineți la Sud, cu raionul Ocnița la Est și cu România la Vest. Raionul Briceni are 28 de primării în care sunt încadrate 38 localități,  ocupând o suprafață de 814,44 km². Populația raionului constituie în total 73.181 locuitori. Activitatea economică în raion este preponderent agrară.

Mai funcționează cariera de calcar din s. Beliavinți, cariera de ghips din s. Criva, cariera de nisip din s. Pererîta.

Principala problemă cu risc sporit de generare  a poluării mediului în raion este managementul deșeurilor. În prezent problema deșeurilor se manifestă tot mai acut din cauza creșterii cantității și diversității acestora, precum și a impactului lor negativ tot mai pronunțat asupra mediului înconjurător.

Dezvoltarea localităților, precum și creșterea generală a nivelului de trai al populației, antrenează producerea unor cantități din ce în ce mai mari de deșeuri.

Varietatea substanțelor organice și anorganice conținute,  fac ca procesul degradării aerobe și anaerobe să fie dificil de condus, provocând în cazul evacuării și depozitării necontrolate poluarea solului, aerului și apei. Sunt afectate de asemenea ecosistemele din vecinătatea acestor depozite, creându-se mari dezechilibre în cadrul lanțurilor trofice.

Nu toate APL respectă regulile de acumulare și de evacuare a deșeurilor din localități din care cauză apar multe gunoiști stihinice. Reieșind din cele expuse, o problemă acută este gestionarea lor.

În prezent sistemul de management al deșeurilor menajere în raionul Briceni s-a desfășurat urmând direcțiile tradiționale(colectarea, depozitarea).

În localitățile raionului sunt formate 6 întreprinderi municipale care se ocupă de gestionarea deșeurilor managere. Mai activ activează Î.M „Gospodăria locativ comunală Brceni”;  Î.M. ,, Intreprod Lipcani”, din sectorul urban și ÎM ”Cricom-Servicii”, s. Criva din sectorul rural. Activitatea celorlalte fiind nesatisfăcătoare. Procentul populației deservite de servicii de salubrizare  este foarte mic . În raion din cauza lipsei bazei materiale nu se efectuează colectarea selectiva pentru sticlă, hîrtie, plastic ca  în alte raioane din R. Moldova.

Cantitatea de deșeuri generate in anul 2016 a constituit 78, 303 mii m³, care au fost depozitate   în 27 poligoane pe o suprafață de 38,85 ha, dintre care doar un poligon, cel din com. Medveja, este construit conform unui proiect special cu avizul tuturor serviciilor din domeniu. Aceste poligoane de depozitare sunt supraîncărcate și la majoritatea nu  este pază. Din această cauză, o parte din deșeuri se depozitează în afara perimetrelor admise, iar gunoiștile au tendința să se extindă.

Dar trebuie de menționat faptul că la momentul actual închiderea poligoanelor existente fără elaborarea și aplicarea unui sistem de colectare centralizate a DMS nou, va aduce la o poluare catastrofală a mediului.

La moment este în curs proiectul „Modernizarea serviciilor publice locale”  elaborat  de Agenția de Dezvoltare Regională Nord, ce ține de extinderea managementului integral de colectare și sortare a deșeurilor menajere solide. Conform Strategiei de regionalizare a managementului deșeurilor prin diviziunea teritorială, raionul Briceni face parte din regiunea 8.  În cadrul acestui proiect s-a selectat  terenul  pentru amplasarea  stației de transfer a deșeurilor în orașul Briceni. De aici DMS se vor transporta la un poligon special din rl Dondușeni.

În orașul Lipcani a fost investit proiectul „Consolidarea și dezvoltarea serviciului de salubrizare Lipcani pentru un mediu  curat”, costul proiectului este de 10.141.800,0 lei , sursa de finanțare  este din FEN .

În scopul diminuării impactului negativ asupra componenților de mediu în general și poluării solului, apelor freatice etc, se desfășoară diferite  acțiuni de salubrizare și amenajarea localităților, organizate în cadrul Concursului Național  „Cea mai modernă, mai salubră și amenajată localitate”, „Râu curat de la sat  la  sat”.

În perioada  bilunarului de salubrizare  s-au efectuat 150 de raiduri, în urma cărora s-au depistat 129 gunoiști stihinice, care ocupau o suprafață de  15,66  ha.

În perioada salubrizării au fost lichidate 83 gunoiști stihinice, astfel fiind curățite 11.13 ha . Au fost curățite terenurile care au destinație  de spatii verzi pe o suprafață de 4,71 ha, terenuri publice pe o suprafață  de 15 ha.

De către IE Briceni a fost emisă o adresare către APL din raion cu solicitarea de a participa activ la lucrările de salubrizare. La toate primăriile au fost efectuate controale ecologice cu emiterea prescripțiilor pentru lichidarea neajunsurilor în ce privește menajamentul DMS. S-a conlucrat intens cu mass-media. S-au petrecut întruniri cu cetățenii în locurile amplasării a gunoiștilor stihinice.

Pentru persoanele ce nu au respectat legislația ecologică în ce privește gestionarea deșeurilor de către IE Briceni în an.2017 au fost întocmite 14 procese-verbale pe art.181 CCA și 21 procese pe art. 154 CCA.

Pentru rezolvarea problemelor susmenționate se propune urgentarea implementării  proiectului ”Modernizarea serviciilor publice locale”.

Deasemenea vreau să menționez și alte probleme existente în raion:

• Compartimentul sol, subsol.

1. Nerespectarea asolamentelor ce asigură protecția solurilor și restabilirea humusului de către agenții economici. Cunoștințele slabe în domeniu, mai ales în gospodăriile agricole mici.

Se propune: Informare în mass-media, petrecerea seminarelor în ce privește promovarea agriculturii ecologice.

2. Costul supra ridicat al materialelor de construcție larg răspândite pe piață ce provoacă populația la extragerea ilicită a zăcămintelor minerale.

Se propune: Modificarea legislației pentru a facilita crearea și exploatarea  unor cariere mici   cu un volum până la 5 mii m³  pe lângă primării.

• Compartimentul chimie.

1. Poluarea aerului atmosferic în localități a solului, apelor de suprafață cu produse fitosanitare.

Se propune: Extinderea zonelor de protecție sanitară la lucrările de stropire cu pesticide în livezi. Crearea punctelor de dezactivare a tehnicei agricole cu respectarea cerințelor

• Compartimentul resursele acvatice.

1. Insuficiența apelor de suprafață pentru irigare.

Se propune: Construcția apeductelor din r. Prut pentru irigare în timpul de vară și crearea  rezervelor la bazinele acvatice existente în afară sezonului de vegetație. Organizarea lucrului Comitetelor subbazinale pentru buna gestionare a resurselor acvatice existente.

• Compartimentul flora fauna.

1. Tăieri ilicite în pădurile în afara Fondului forestier de stat. Braconajul.

Se propune: Suprafețele împădurite cu suprafața mai mare de 10 ha, proprietate APL, să fie transmise la ”Moldsilva”. Întărire cu cadre și mijloace tehnice a subdiviziunii Flora-fauna în agenții și inspecții.

Și nu în ultimul rând, este vital necesară o bună conlucrare a organelor de mediu cu APL, Poliția, ANSA și alte servicii desconcentrate.

Informații din teritoriu

Valentin BEJAN, șef IE Ștefan-Vodă

În perioada lunii iulie, 2017  constatăm o creștere simțitoare a cazurilor de incendii pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Astfel și în raionul Ștefan-Vodă în seara de 20 spre 21 iulie, 2017  ora 23⁰⁰ am avut un caz de incendiere a vegetației uscate în satul Purcari, pe teritoriul fostei ferme de bovine, în apropierea gunoiștii satului.  Fiind alertați de locuitorii satului, în regim prioritar m-am deplasat la fața locului. De urgență fiind alertați Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale Ștefan-Vodă, care în timp record au ajuns la fața locului. Analizînd gradul de risc iminent, coordonînd activitatea și în urma unui scurt instructaj oferit de colaboratorii Serviciului Protecției Civile și Situații Excepționale privind măsurile de precauție necesare de respectat la acțiunile de stindere a incendiului, am purces în comun cu alți 4 cetățeni care s-au alăturat nouă la stingerea focului. A durat aproximativ 2 ore să stopăm violența flăcărilor care se îndreptau cu rapiditate atît spre pădurea din apropiere, cît și spre stația de distribuție a gazului aflată la o distanță de aproximativ 500 metri.

De 3 ori după ce stingeam focul, acesta izbucnea iarăși.

Actualmente nu se cunoaște cine se face vinovat de incendiul dat, cazul se investighează.

Cu părere de rău,  telefonînd la primarul satului Purcari am primit asigurări că în curînd î-și va face apariția cu mai mulți oameni la fața locului să ne ajute, dar au rămas doar vorbele…

Salutăm în continuare colaborarea cu toate serviciile de stat în ceea ce ține de protejarea mediului ambiant și facem un apel către cetățeni, agenți economici „Nu mai recurgeți la incendierea deșeurilor, miriștii, vegetației uscate căci uneori focul devine un element de necontrolat și poate aduce daune colosale resurselor funciare, animalelor sălbatice, florei sau chiar și  averii care vă aparține”.

Conducerea Ministerului Mediului în persoana vice-ministrului Ion APOSTOL la Briceni

Dinu BARALIUC, șef IE Briceni

La întrunirea conducerii raionale, a serviciilor desconcentrate în teritoriu și cetățenilor cu dl vice-ministru al mediului, Ion Apostol la Briceni au fost discutate următoarele probleme:

1. Managementul deșeurilor în raion. (S-a discutat despre oportunitatea implementării proiectului ”Modernizarea serviciilor publice locale”).

2. Problema insuficienței resurselor acvatice în anii secetoși pentru irigare. (S-a discutat propunerea de a proiecta un apeduct din r. Prut la fel și crearea Comitetelor subbazinale pentru buna gestionare a apelor).

3. Problema prețului exagerat pe piață a materialelor de construcție produse din zăcăminte minerale larg răspândite. (S-a discutat posibilitatea modificării legislației în ce privește crearea a mini carierelor pe lingă primării).

În mod special s-a pus în discuție problema pazei contra tăierilor ilicite  în afara Fondului silvic de Stat.

Vice-ministrul mediului, dl Ion Apostol a fost însoțit de către șeful adjunct al Inspectoratului Ecologic de Stat, dl Vadim Stîngaci.